Primăria Bistrița intenționează să solicite finanțare europeană pentru mai multe proiecte care vizează modernizarea orașului și creșterea calității vieții bistrițenilor. Dacă administrația locală va obține fonduri pentru implementarea lor, primarul Ioan Turc spune că fața orașului se va schimba radical.
”În situația în care proiectele noastre vor fi finanțate, fața orașului se va schimba cu totul. Discut despre cinci proiecte de regenerare urbană, care se referă la cartierele noi ale orașului. Când spun noi mă refer la comparația atemporală cu centrul istoric al municipiului Bistrița, adică discutăm despre cartierele construite în anii ’60 – ’70 – ’80, în care s-a intervenit foarte puțin și care, din păcate, astăzi dau o față nemeritată municipiului Bistrița”, a declarat primarul într-o conferință de presă.
Ioan Turc nu a oferit mai multe detalii în legătură cu cele cinci proiecte, dar a precizat că o echipă din cadrul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest s-a aflat marți la Bistrița și a purtat discuții cu reprezentanții acesteia pe marginea lor, dar și a altor proiecte pentru care administrația locală intenționează să solicite finanțare europeană.
”Am discutat despre reamenajarea zonei Lac MHC, unde, pe componenta verde, vom derula un proiect de câteva milioane de euro. Am discutat despre coridorul ecologic Valea Căstăilor, despre un park and ride pe care urmează să îl amenajăm în zona Unirea – în zona Wonderland, despre coridorul verde de mobilitate din centrul istoric și care vizează reabilitarea Pieței Centrale, a pietonalului Liviu Rebreanu, a unor străzi din zona istorică a municipiului Bistrița și, implicit, de construirea unei parcări etajate care ar urma să rezolve problema eliminării locurilor de parcare de pe Dornei – Șincai și Piața Centrală. Practic, Piața Centrală va deveni zonă pietonală. Am discutat despre elementele de smart-city, despre amenajarea coridorului de mobilitate care va pleca din DN 17 – Unirea – Wonderland și care va merge pe malul râului Bistrița, până la Sărata”, a precizat primarul.
Sursca citată a adăugat că discuțiile au vizat și proiecte privind amenajarea malurilor râului Bistrița sau amenajarea Pădurii Codrișor ca și loc de recreere.
”Suprafața Pădurii Codrișor este de circa 50 de hectare. La această suprafață ne vom referi și vom avea facilități pe care le apreciez ca fiind absolut necesare – piste pentru cicliști, pentru alergare, mobilier urban, punct de observare – un fel de belvedere și multe alte facilități specifice pentru agrement. În acest context, domnul director Boloș aafost de acord că cenzurarea depunerii de proiecte doar pentru pădurile aflate în intravilan – așa cum a fost Schullerwald – nu este corectă. Noi nu putem introduce în intravilan Pădurea Codrișor pentru că legislația silvică nu ne permite acest lucru. Ne interzice acest lucru. În schimb, vom putea derula proiecte europene cu Pădurea Codrișor aflată în extravilan. Este o veste foarte bună”, a mai spus Ioan Turc.
Primarul Ioan Turc a mai precizat că încă așteaptă un răspuns din partea directorului ADR Nord-Vest, Marcel Boloș, cu privire la eligibilitatea proiectelor de regenerare a Centrului Istoric al municipiului, prin intervenții la casele din această zonă. ”Nu mă refer la clădirile monument, ci la toate clădirile, indiferent de regimul de proprietate. E un proiect asemănător cu cel de anvelopare energetică a blocurilor de locuințe”, a menționat Turc.
Primarul consideră că administrația pe care o conduce este în măsură să livreze proiecte bune, mult așteptate de bistrițeni.
”Avem o echipă bună în Primăria municipiului Bistrița, o colaborare excepțională cu ADR Nord-Vest, așa că îi rog pe bistrițeni să aștepte cu răbdare și încredere implementarea proiectelor finanțate cu bani europeni”, a încheiat Ioan Turc.
O parcare supra etajata in zona spitalului
Tarziu baiatu tarziu ! Linia VERDE este mostenire de la tatucu halalalt a fost votata stramb insa trebuie respectata. Dispar nu o mie ci vreo 2.500 lucuri de parcare. Masinile le veti tine in Viisoara si Unirea. Ciocu mic si liniste !
Cea mai mare problema este că amenajarea coridorului de mobilitate urbană cunoscut sub numele de „Linia Verde” pe traseul proiectat duce la disparitia in total a peste 1000 de locuri de parcare din zona centrală a orasului. Este vorba despre disparitia locurilor de parcare de pe Calea Moldovei, General Grigore Bălan, Piața Unirii, Dornei, Gheorghe Șincai și Bulevardul Independenței. La asta se mai adaugă desființarea parcărilor de pe traseul reconfigurat Gării – Decebal – Andrei Mureșanu – Năsăudului, fără a pune nimic in loc. De aceea, pentru păstrarea locurilor de parcare este necesar ca traseul pentru „Linia verde” să fie reconsiderat in sensul evitării centrului istoric al orasului, mai exact a străzilor Gheorghe Șincai si Dornei care oricum fiind prea inguste sunt configurate cu sens unic si nu permit amenajarea unor benzi dedicate transportului public pe două sensuri de circulatie.
În acest sens, traseul pentru Linia Verde de pe bulevardul Independentei ar putea fi deviat de la Poșta veche pe strada Gării până la bulevardul Republicii unde pot fi amenajate fără probleme benzi dedicate de transport public, inclusiv statii de autobuz moderne de unde pasagerii pot ajunge usor in zona centrală a orasului pe traseul pasajelor recent amenajate cu fonduri europene. Pe de altă parte, din bulevardul Republicii traseul Liniei Verzi poate fi continuat in linie dreaptă pe strada 1 Decembrie si pe Calea Moldovei spre Unirea fără alte devieri întortochiate pe strada Bistricioarei.
În felul acesta, pe străzile Gheorghe Șincai si Dornei , din zona centrală ar putea fi prelungită doar pista pentru biciclete cu dublu sens de pe bulevardul Independentei prin centrul orasului până la Piata Petru Rares , ceea ce ar duce la păstrarea a cel putin jumătate din numărul locurilor de parcare existente in prezent in centrul istoric.
De altfel, însuşi conceptul de „linie verde” care, pe lângă mijloace de transport ecologic, inseamnă si implementarea unor măsuri de separare a căii de rulare a mijloacelor de transport public în scopul creșterii vitezei de deplasare și diminuării duratei călătoriei, ar impune aceste schimbări de traseu.