Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a lansat în consultare publică un proiect de hotărâre care vizează aprobarea Strategiei de dezvoltare a județului pentru perioada 2021 – 2027.
Potrivit proiectului postat pe pagina de internet a CJ Bistrița-Năsăud, Strategia de dezvoltare a județului pentru perioada 2021 – 2027 a fost întocmită de compania Cornel Ban Consulting, reprezentată de Cornel Ban – un doctor în economie originar din Bistrița-Năsăud.
”Strategia de dezvoltare a județului Bistrița‐Năsăud pentru perioada
2021‐2027 este o continuare a Strategiei dezvoltate la nivelul județului pentru perioada 2014-2020. Astfel, s-a avut în vedere pregătirea unui document care să fundamenteze procesul decizional privind dezvoltarea strategică pe termen mediu şi lung a judeţului. În comparație cu strategia precedentă, în contextul actual, Strategia de dezvoltare a județului Bistrița‐Năsăud pentru perioada 2021‐2027 vine cu o nouă abordare care a ținut cont de realităţile economice, sociale şi de mediu de la nivel județean, cu un orizont de timp care să privească peste generaţii, care să satisfacă nevoile generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi”, se arată în proiectul de hotărâre care prevede aprobarea strategiei.
Totodată, CJ Bistrița-Năsăud subliniază că Strategia de dezvoltare pentru perioada 2021‐2027 a luat în considerare şi a integrat următoarele aspecte:
- tendinţele actuale şi cele de perspectivă în dezvoltarea judeţului Bistrița-Năsăud;
- problemele majore şi potenţialul de dezvoltare care, prin mobilizarea sa, ar putea contribui la rezolvarea acestora;
- strategiile sectoriale şi comprehensive relevante pentru dezvoltarea judeţului Bistrița-Năsăud;
- planurile şi proiectele de mare anvergură care influenţează dezvoltarea judeţului Bistrița-Năsăud;
- liniile directoare privind dezvoltarea regională şi naţională;
- liniile directoare ale documentelor strategice şi de politici sectoriale la nivelul Uniunii Europene („UE”);
- aspecte majore care marchează dezvoltarea UE şi a euroregiunii;
- alte documente care vor fi identificate pe parcursul procesului ca fiind relevante pentru strategia judeţului Bistrița-Năsăud.
Documentul, care are peste 500 de pagini, a urmărit identificarea nevoilor reale de dezvoltare ale judeţului, acestea fiind stabilite în urma unor analize specifice și a consultării factorilor locali interesați. Strategia include prioritățile de intervenție pentru perioada viitoare, care să răspundă
problemelor, necesităților și constrângerilor identificate la nivel județean și să fie conforme cu documentele programatice naționale și regionale.
Proiectul de hotărâre care vizează aprobarea Strategiei de dezvoltare a județului Bistrița‐Năsăud pentru perioada 2021‐2027 a fost supus transparenței decizionale și va fi dezbătut într-o viitoare ședință a CJ Bistrița-Năsăud.
Însă, înainte ca documentul să fie adoptat de CJ Bistrița-Năsăud, bistrițenii pot face propuneri și sugestii. Observațiile se pot depune până la data de 17.01.2022, ora 16:00, la Registratura Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud sau pe adresa de e-mail cjbn@cjbn.ro.
Pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a județului Bistrița‐Năsăud, CJ Bistrița-Năsăud a plătit circa 100.000 de lei.
Strategia poate fi consultată integral AICI.
Să fim realisti. Profilul economic al județului Bistrița-Năsăud este prin excelență agricol. Totusi, agricultura judetului Bistrița-Năsăud are o anumită particularitate, fiind axată preponderent pe zootehnie si pomicultură. Nu întâmplător, la Bistrița a functionat una din cele mai mari fabrici de lactate din țară cu o capacitate de prelucrare de 50 de mii de litri de lapte pe zi, care din păcate a devenit o amintire.
Nici in domeniul pomiculturii lucrurile nu stau prea bine. După cum se stie, în anii 1980 Judetul Bistrița-Năsăud se număra printre cele mai importante zone pomicole ale României cu o suprafată de peste 16.000 de hectare de livezi. Acestea erau repartizate in trei bazine pomicole si anume:
-Bazinul Bistrita- cu centrele Bistrita, Josenii Bârgăului, Sieu-Măgherus, Dumitra si Lechinta;
-Bazinul Piemontul Călimanilor- cu centrele Sieu, Cetate, Sieut;
-Bazinul Ungurasului si Suplaiului-cu centrele Branistea, Reteag, Nuseni, Beclean, Căianu-Mic;
O contributie importantă la dezvoltarea pomiculturii judetului a avut Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Bistrita care a asigurat materialul săditor pomicol si a elaborat tehnololgiile care au stat la baza întocmirii proiectelor de înfiintare de livezi intensive.
Pe vremea aceea la Bistrita exista o fabrică de marmeladă cu o productie de 1200 tone anual si unul dintre cele mai mari depozite de fructe din țară cu o capacitate de păstrare de peste 3000 de tone anual, care după 1989, odată cu diminuarea drastică a suprafetelor de livezi acestea au devenit amintire.
Pe de altă parte, județul Bistrița-Năsăud detine o mare suprafată de păduri. Asa se explică faptul că la Bistrița a functionat Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL)- unul dintre cele mai mari din țară. Culmea este că tocmai acest combinat care dispunea de materie primă din abundență a fost desfiintat si ras de pe suprafata pământului.
Potrivit datelor de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, aferente anului 2017, primăriile comunelor Telciu şi Șanţ, din judeţul Bistriţa-Năsăud, ocupă locurile 4, respectiv 14, în topul celor mai mari 15 proprietari de păduri din România. Primăria comunei Telciu deţine 17.600 de hectare de pădure, în timp ce primăria Șanţ are în proprietate 9.000 de hectare de pădure. De aceea, in strategia de dezvoltare a județului Bistriţa-Năsăud ar trebui luate in considerare si aceste aspecte, menite să contribuie la cresterea economică in mediul rural.