Camera Deputaților a aprobat “Legea internetului pentru toți“, prin care se creează cadrul legislativ în așa fel încât, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a legii, instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să conecteze la internet toate clădirile pe care le deţin sau le administrează şi care au ca destinaţie principală furnizarea de servicii publice, a anunțat deputatul PNL Diana Morar.
”Satisfacția mea este cu atât mai mare cu cât încă din perioada în care eram secretar de stat în Ministerul Justiției m-am implicat, alături de Ministerul Educației și de ANCOM, să găsim soluții pentru a conecta aproape 6000 de școli din România la internet, înțelegând nevoia stringentă a statului de a asigura accesul la educația online pentru toți copiii. În cursul anului 2020, personal am purtat discuții cu trei mari operatori de pe piață și am reușit să conectăm la internet 2853 de școli. Alte 2500 de școli nu au putut fi conectate atunci fiindcă se aflau în afara ariei de acoperire a operatorilor, iar legislația de la momentul respectiv nu ne permitea să avansăm alt gen de discuții”, spune Diana Morar.
Potrivit deputatului PNL, grație acestui proiect de lege, lucrurile se vor schimba.
”Persoanele fizice au dreptul de a li se asigura, în măsura în care este rezonabil, accesul la cel puţin un serviciu funcţional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix.Internetul va fi disponibil la viteze mari pentru toţi românii, indiferent unde locuiesc pe teritoriul ţării, pentru toate afacerile care sunt interesate de acces, dar şi pentru toate instituţiile statului. Este vorba despre internet la punct fix, prin fibră optică, necesar pentru evoluţia comunităţilor izolate, mare parte dintre ele defavorizate. Necesitatea acestei legi este dată şi de implementarea PNRR, prin care se vor investi sume foarte mari pentru digitalizarea României”, a mai explicat Diana Morar.
Anul acesta România ar trebui să atragă 6 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dupa cum se stie, României i-au fost repartizate de Bruxelles aproximativ 29 miliarde euro pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, din care a primit deja în decembrie, 2021 avansul pentru componenta de granturi, în valoare de1,8 miliarde euro, iar în ianuarie, 2022 au intrat în conturile BNR alte 1,9 miliarde euro, reprezentând avansul pentru componenta de creditare.
Greul abia acum începe. Restul banilor vor fi eliberați în tranșe, pe baza auditului Comisiei Europene care constată în îndeplinirea țintelor de reformă și a obiectivelor de investiții. Auditul Comisiei Europene are loc de 2 ori pe an, iar pentru anul 2022, România are de îndeplinit 42 de obiective până în iunie, din care 22 de ținte de atins până în martie 2022, iar restul de 20 de ținte de atins până în iunie 2022. In linii mari, este vorba de primele reforme ale legii achizițiilor publice, de reforma administrației, de semnarea contractelor pentru capacitățile de producție a hidrogenului, de licențierile 5G sau de contractul de realizare a cloud-ului guvernamental.
Intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane reprezintă de asemenea unul din cele 42 de obiective de atins până în iunie 2022.