Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Cornel Popa, s-au aflat sâmbătă în comuna Sânmihaiu de Câmpie din județul Bistrița-Năsăud, unde au vizitat mai multe ferme și culturi agricole și au avut o întâlnire de lucru cu fermieri din județ, purtând discuții cu aceștia în legătură cu problemele cu care se confruntă din cauza secetei și nu numai.
După întâlnirea cu fermierii din zona de câmpie, ministrul Agriculturii și directorul ANIF, alături de deputatul PSD Bogdan Ivan, de primarii Nicolae Moldovan (Beclean) și Ioan Mate (Sânmihaiu de Câmpie) și vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Camelia Tabără, au susținut o conferință de presă.
”Am o misiune încredințată de conducerea țării, astfel că trebuie să fiu, pe de o parte, conectat la realitatea zilei, dar, pe de altă parte, trebuie să și intervin punctual sau prin programe de perspectivă în așa fel încât să rezolvăm problemele din acest domeniu extrem de complicat în perioada acesta de secetă, când o parte din România este afectată destul de puternic în anumite zone sau chiar grav pe anumite suprafețe. În Bistrița-Năsăud am ajuns pentru că mi-am programat să văd județele pe care nu le-am văzut în ultimele două săptămâni. Astfel, ieri, împreună cu colegul meu, directorul general de la ANIF, Cornel Popa, am pornit la drum pe traseul Prahova – Brașov – Mureș – Bistrița-Năsăud. Ajungând la dumneavoastră, la solicitarea președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, m-am oprit în comuna unde se sărbătorește azi Ziua Grâului (n.r. – Sânmihaiu de Câmpie). Nu puteam să nu fiu prezent într-un loc în care oamenii aceștia dau atâta importanță evenimentului pe care îl considerăm cu toții atât de util și de necesar și anume încheierea recoltării celei mai importante culturi care ne produce pâinea de zi cu zi. Am avut ocazia să văd câteva ferme și câteva suprafețe de culturi și am putut constata că starea de vegetație este normală, chiar bună, producțiile sunt pe măsura eforturilor pe care le-au făcut fermierii, iar condițiile climatice din această zonă au fost prietenoase cu fermierii, astfel că nu avem pierderi de culturi. Chiar dacă suprafața arabilă a județului este mică și suprafața cultivată cu principalele culturi nu este atât de mare din punct de vedere al ponderii la nivelul țării, este foarte importantă pentru nevoile interne ale județului și pentru realizarea produselor atât de necesare pentru alimentarea populației și asigurarea hranei în zootehnie”, a spus ministrul.
Petre Daea a adăugat că, pe lângă unități zootehnice și culturi agricole, a vizitat și câteva lucrări hidtrotehnice executate în această zonă și afirmă că autoritățile locale trebuie să pună mare accent pe astfel de lucrări în perioada următoare, în așa fel încât să existe resurse de apă și în vreme de secetă.
”Ne dorim să extindem aceste lucrări hidrotehnice în așa fel încât să folosim resursele locale, înțelegând aici apa, și să preîntâmpinăm degradările de orice fel. Când spun resurse locale, mă gândesc în primul rând la captarea tuturor izvoarelor posibile, care pot fi folosite în anumite perioade de timp când natura nu este aproape de fermier, când factorii naturi și schimbările climatice au devenit o realitate. (…) La fața locului, în timpul vizitei am văzut câteva lucrări pe care le-au făcut oamenii de aici și am putut constata că s-au început deja lucrări ameliorative pentru a reține cantitățile de apă care vin în anumite de timp, în special în afara perioadei de vegetație, și care pot fi stocate în așa fel încât să le putem folosi când plantele o cer. Este foarte important ca în aceste zone să putem executa lucrările acestea ușoare. (…) Practic, este un drum pe care trebuie să îl urmăm având în vedere că în Planul Național Strategic pentru perioada 2023 – 2027 avem prevăzută o sumă importantă pentru sistemele locale. 100 de milioane de euro am prevăzut pentru a putea realiza sisteme locale care înseamnă folosirea resursei de apă care există și care poate fi stocată pe o anumită perioadă de timp, fără a folosi energie, și folosită atunci când solul nu are cantitatea de apă necesară ca să alimenteze plantele”, a explicat demnitarul.
Întrebat ce înseamnă mai exact aceste lucrări hidrotehnice, Petre Daea a adăugat: ”Aceste lucrări înseamnă construirea unor baraje care pot fi făcute din pământ și care pot să acumuleze apele din perioada de iarnă, din primăvară. Aceste cantități de apă ar putea fi stocate în baraje și să luăm instalații ușoare de distribuție a apei. Acest lucru se pot face atât cu bani de la Uniunea Europeană. (…) Acestea sunt investiții care vor dura și care se vor putea face în orizontul 2023 – 2027. (…) Seceta nu este un fenomen pasager, poate să dăinuie. Nu putem să stăpânim seceta numai cu apă, ci și cu tehnologie, adică cu o lucrare corespunzătoare a solului, cu soiuri și culturi adecvate, soiuri rezistente la secetă. În acest sens, la Ministerul Agriculturii avem un ghid de bune practici pe care îl vom pune la dispoziția fermierilor mai mici, care sunt la început de drum și care trebuie să știe cu ce se pot confrunta dacă nu respectă o anumită tehnologie”.
O altă măsură pe care ministrul Petre Daea o vede importantă pentru județul Bistrița-Năsăud este aceea de a dezvolta sectorul zootehnic. ”Acest lucru se poate face prin creșterea efectivelor de animale și optimizarea potențialului biologic al animalelor respective”, a mai spus sursa citată. Demnitarul a dat exemplul unui fermier din zona de câmpie care a pornit de la două capete și a ajuns la un efectiv de 80 de capete în prezent.
Întrebat care au fost problemele ridicate de fermierii din Bistrița-Năsăud, ministrul a precizat. ”Mi-au cerut să le facilitez drumul birocratic în anumite proiecte. Am stabilit, împreună cu cei de la AFIR, ce trebuie să facă în așa fel încât oamenii să nu mai aibă timpi mari de așteptare. Cu alte cuvinte, când te-ai dus cu o solicitare la o instituție ce aparține Ministerului Agriculturii, trebuie să ți se spună din primul moment cât timp va dura rezolvarea acelei probleme. (…) Al doilea lucru pe care mi l-au cerut a fost să îi sprijinim în valorificarea producției, în special pe fermierii mici. (…) Din aceste puncte de vedere, i-am asigurat că vor avea sprijinul meu”.
Ministrul a mai adăugat că, în timpul vizitei în zona de câmpie a județului Bistrița-Năsăud, a ajuns și la Zoreni și spune că a rămas profund impresionat de Monumentul Țăranului Român din această localitate. ”Un loc al sensibilității umane”, l-a numit ministrul, care a completat că va dona o anumită sumă de bani din salariul propriu pentru a edita cărți cu acest obiectiv și a le distribui în toată țara.
Motto:
„Suntem şi vom fi totdeauna neam de ţărani. Prin urmare destinul nostru ca neam, ca Stat şi ca putere culturală, atârnă de cantitatea de aur curat ce se află în sufletul ţăranului. Dar mai atârnă, în aceeaşi măsură şi de felul cum va fi utilizat şi transformat acest aur în valori eterne”.
(Liviu Rebreanu- LAUDĂ ŢĂRANULUI ROMÂN; Discursul de receptie la Academia Romana, rostit la 29 mai 1940)
În data de 21 mai 2016, în localitatea Zoreni, comuna Sînmihaiu de Cîmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud a fost dezvelit Monumentul Ţăranului Român opera sculptorului Alexandru Gavrilaș.
Monumentul Ţăranului Român de la Zoreni este unic de acest fel, de aceea în loc de comentariu, mai bine se potrivesc versurile poeziei „Întoarcerea ţăranului” – de Adrian Păunescu:
Apleacã-ti fruntea de stãpân
spre brazda noastrã milenarã,
reînviat tãran român
si fãcãtorule de tarã…
Intr-un pridvor cu busuioc
ascute briciul pus la grindã,
peste-un lighean muiat la foc
tu bãrbiereste-te-n oglindã
Ai colindat ce-ai colindat
prin lumea vesnic friguroasã,
acum bine-ai venit în sat
mai cald e totusi pe acasã
Te-asteaptã brazda s-o-nfloresti
si grajdul sã-l îndesi cu vite
si vechi colinde românesti
te mustrã, parcã pãrãsite…
Tãran român, Mãria Ta,
sã nu lasi cîmpul tãu sã moarã,
ti-au dat strãmosii ce lucra,
cu mîinile-au fãcut o tarã
Dã iute briciul pe curea
si bãrbiereste-te de-a rîndul,
cã vezi cã azi e ziua ta,
care dureazã cît pãmîntul
La cimitir, pe la cei dusi,
coboarã-n zori si te închinã,
sã ungi tîtînile la usi,
deschide geamul spre luminã,
Reparã gardul putrezit,
dã coama calului prin mînã,
si ca sã simti cã ai venit
sleieste apa din fîntînã
Si nu uita, din cînd în cînd,
sã mai si mori cum se cuvine,
în toti urmasii renãscînd,
cum toti strãmosii sînt în tine
Tãran român, Mãria Ta,
îndreaptã cãi ce se strîmbarã,
prin tine tara va dura,
cã tu ai palma cît o tarã