În perioada 13 – 14 iulie, municipiul Bistrița găzduiește Conferința națională ”Modele de bună practică în administrarea spitalelor – Rolul autorităților locale”. Evenimentul se desfășoară la Centrul Cultural Dacia, în prezența ministrului Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
La conferință participă manageri ai spitalelor din România, directori medicali și de îngrijiri din unitățile sanitare din țară, care au oportunitatea să interacționeze cu ministrul Sănătății și cu experți recunoscuți în domeniu, să exploreze studii de caz și să împărtășească bunele practici.
În deschiderea conferinței s-au adresat celor prezenți ministrul Alexandru Rafila, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, Gabriel Lazany, și rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.
În discursul său, ministrul Sănătății a explicat de ce a ales Bistrița ca loc în care să se desfășoare această conferință.
“Este o propunere pe care i-am făcut-o domnului preşedinte (n.r. – Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud) în urmă cu cel puţin un an de zile dacă nu mai bine, pentru că eu, fără să cunosc spitalul din Bistriţa, l-am vizitat şi am avut câteva surprize extrem de plăcute. Bistriţa nu este un oraş foarte mare din România, însă avea un spital în care nu exista doar o investiţie în infrastructură foarte consistentă, dar a existat şi o politică de resurse umane care pe mine m-a surprins pentru că un număr mare de medici, în ultimii câţiva ani, au venit aici, la Bistriţa. Unii s-au întors din Franţa, de exemplu, să lucreze la Bistriţa. Și eu m-am întrebat de ce. (…) Este clar că ceva se întâmplă aici. (…) Scopul acestui workshop este să identificăm soluţii în câteva arii cheie pentru care trebuie să facem o schimbare în așa fel încât asistenţa medicală să ajungă să reprezinte un element de încredere pentru populaţia din România. Cred că popularitatea domnului preşedinte Moldovan aici, în judeţ, este legată de performanţa sistemului de sănătate. Şi e un lucru foarte bun, pentru că arată, de fapt, nu numai o implicare a autorităţilor locale ci şi o viziune şi un proiect pe termen mediu, cel puţin, pentru sănătatea comunităţii din acest judeţ. Şi cred că acest lucru este cel mai important – să învăţăm să fim responsabili pentru sănătatea comunităţilor noastre. Cred că acest lucru este ceea ce ne lipseşte și ar trebui să extindem aceste modele de bună practică în întreaga țară“, a spus ministrul Alexandru Rafila.
Sursa citată a menționat că workshop-ul cuprinde șase teme de interes, precum controlul și prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale, atragerea și păstrarea resursei umane în domeniul sănătății, comunicarea între pacienți și profesioniștii din sănătate, alimentația pacienților spitalizați, bune practici în îngrijirea pacienților vârstnici și finanțarea spitalelor publice.
”La sfârșitul acestor șase sesiuni sper să avem câteva concluzii pe care să le fructificăm și să le transformăm chiar și în acte normative sau măcar în anumite documente de bună practică de care să beneficieze toți care care conduc spitalele din România. Sigur că ne dorim o finanțare mai bună, sunt probleme. Nu ascund că și eu sunt îngrijorat din anumite puncte de vedere ce țin de finanțarea sistemului de sănătate în general, a spitalelor, de creșterea foarte rapidă a costurilor diverselor materiale sanitare și medicamente, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să lucrăm pentru îmbunătățirea activității”, a completat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
La rândul său, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a vorbit despre investițiile realizare în sistemul de sănătate publică din județ, care au atras și resursă umană bine pregătită la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița.
”Fără a fi lipsit de modestie, cred că spitalul din Bistrița este un model de succes. În 2012, când am câştigat pentru prima dată funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, făcând o analiză, erau extrem de multe nevoie şi resurse puţine. Am ales, împreună cu colegii mei, să tratăm sistemul de sănătate, în mod special spitalul, ca prioritate zero. Până anul ăsta, mai puţin acest an, înainte de constituirea bugetului, prioritate aveau problemele legate de spital – cofinanţări, investiţii şi toate celelalte – şi cu ce rămânea ne mai ocupam de restul. (…) Mă bucur foarte mult că eforturile pe care noi le-am făcut, în numele oamenilor pe care noi îi reprezentăm, se văd și dau roade. (…) În ultimii ani, peste 100 de medici au venit într-un spital judeţean de urgenţă. În momentul de faţă suntem printre puţinele spitale care nu se plâng că nu mai au medici în UPU. (…) Am observat un lucru extrem de important: nu doar salariile sunt cele care ţin medicii români în ţară. Sigur că partea salarială este o componentă importantă, dar mulţi dintre medici sunt foarte interesaţi să-şi poată face meseria, să aibă condiţii, să poată creşte, să se poată perfecţiona. Dacă în 2012 aveam probleme majore pe toate secţiile legate de resursa umană, astăzi lucrurile stau altfel. (…) Așteptăm cu mare nerăbdare ca noua aripă a spitalului să fie finalizată și ne dorim să fim pregătiți și cu resursa umană specializată și calificată, în așa fel încât oamenii să aibă servicii de foarte bună calitate la ei acasă și cumva să degrevăm celelalte centre medicale din Cluj și Mureș de pacienții pe care îi transferăm pe zonele pe care noi nu suntem încă pregătiți. Eu sunt încrezător şi optimist în ceea ce face astăzi Guvernul României şi ministrul Rafila. (…) Vă mulţumesc tuturor pentru că aţi făcut efortul să fiţi aici. Nu vrem să fim mai deştepţi decât trebuie, ne-am străduit să facem lucruri şi ne vom strădui să le facem în continuare și cred că în permanență putem învăța lucruri unii de la alții, putem învăța din greșelile altora și putem să facem ceea ce așteaptă oamenii de la noi“, a precizat Emil Radu Moldovan.
De asemenea, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMFST Târgu Mureş, a punctat: ”Spitalele sunt cele mai complexe instituţii pe care le avem pentru că managementul lor este o întreagă provocare, de aceea unii au succes mai mult iar alţii mai puţin. În acest context mi s-a făcut foarte interesantă această acţiune care are loc astăzi. Fiecare dintre cele șase teme abordate reprezintă o provocare. Dacă ne referim la infecțiile asociate asistenței medicale, statisticile arată că aceasta ar fi în 2050 principala cauză de deces și că va depăși inclusiv boala canceroasă. (…) Pe de altă parte, resursa umană este cea mai complicată de gestionat pentru că nu putem fabrica peste noapte specialiști în acest sens. (…) Nu aș trece cu vederea nici componenta legată de finanțare, eterna poveste. (…) De asemenea, se știe foarte bine că o comunicare bună dintre medic și pacient reduce cu peste trei sferturi reclamația de malpraxis și îngrijirile medicale sunt ceea ce rămâne după toată teoria frumoasă pe care o facem. (…) Sunt convins că Bistrița va deveni foarte curând exemplu de bună practică”.
Și managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, Gabriel Lazany, a luat cuvântul și a mulțumit Ministerului Sănătății pentru că a organizat acest eveniment la Bistrița. De asemenea, Gabriel Lazany a vorbit despre importanța majoră pe care o au autoritățile locale în dezvoltarea spitalelor publice.
“Unde s-a înţeles cu adevărat ce trebuie să facă o autoritate publică în spital, se vede. Noi, aici, la Bistriţa, avem o relaţie de parteneriat, iar spitalul s-a dezvoltat datorită unui parteneriat puternic, cum este cel cu Consiliul Judeţean Bistrița-Năsăud. (…) Lucrurile mari pot fi făcute doar în echipă, doar în parteneriate puternice. De aceea cred că prin parteneriatul pe care l-am făcut cu Consiliul Judeţean, care s-a extins și la nivelul Ministerului Sănătăţii, ministerul fiind unul dintre principalii susţinători ai spitalului pe diferite obiective de investiţii, am reuşit să atragem fonduri europene – cam tot ce s-a putut atrage, pe toate liniile de finanţare. De la început, de când s-au deschis primele finanţări pe ambulatorii de specialitate, şi înainte, când am reuşit să atragem fonduri de contrapartidă de la Ambasada Elveţiei. Cred că sunt foarte puţine spitale din România – dacă bine reţin doar două, Bistriţa şi Braşovul – care au reuşit acest lucru. În prima fază am luat un milion de franci elveţieni şi am făcut prima reabilitare energetică a spitalului. Prin proiectele pe care le-am demarat acum trecem într-o nouă etapă. Ceea ce facem acum la Bistriţa este efectiv un nou spital – 16.000 mp în suprafaţă desfăşurată, care, pe lângă dezvoltarea de infrastructură, va aduce şi o dezvoltare din punct de vedere medical. Serviciile care vor fi oferite de către spital, odată cu realizarea acestei investiţii şi cu modificarea structurii pe care o avem în plan, vor fi la alt nivel şi acesta va fi un lucru bun pentru cetăţenii judeţului. Suntem o zonă foarte apropiată de două centre universitare, dar pentru noi a fost un caz fericit pentru că am avut la dispoziţie două zone, două bazine de recrutare a personalului, a medicilor. Şi am reuşit, pas cu pas, cu perseverență, să aducem peste 100 de medici în ultimii cinci ani. Şi acest lucru este îmbucurător. Efectiv am reuşit să creăm la Bistriţa o nouă comunitate, pentru că medicii, unii au venit cu familii, alţii şi-au făcut familii la Bistriţa şi au început să prindă rădăcini. Vă dorim să acumulaţi cât mai multe cunoştinţe, să reuşim împreună să dezlegăm anumite probleme, să reuşim să dăm o direcţie sistemului public de sănătate, să reuşim să identificăm problemele care sunt şi pe care le vom discuta în cele şase paneluri și să ne duce de la Bistriţa poate un pic mai luminaţi şi cu o direcţie mai bună. Vă mulţumesc că ne-ați onorat cu prezența! Spor la lucrări!”, a spus Gabriel Lazany.
Evenimentul este organizat de Ministerul Sănătății, în parteneriat cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, Universitatea de Medicină, Farmacie și Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș și beneficiază de sprijinul Biroului OMS România și al Societății Române de Microbiologie.
În prima zi a conferinței au fost abordate temele controlul și prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale și atragerea și păstrarea resursei umane în domeniul sănătății, urmând ca pe parcursul zilei de vineri să se discute despre comunicarea între pacienți și profesioniștii din sănătate, alimentația pacienților spitalizați, bune practici în îngrijirea pacienților vârstnici și finanțarea spitalelor publice.
Conferința este transmisă live pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății.