Consiliul Județean Bistrița-Năsăud va fi condus, în mandatul 2024 – 2028, de Emil Radu Moldovan și va fi format din reprezentanți ai PSD, PNL, AUR și UDMR, potrivit datelor publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente.
Astfel, datele oficiale arată că Emil Radu Moldovan, candidat al PSD, a câştigat cel de-al patrulea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 51,59% din voturile valabil exprimate, în vreme ce contracandidatul său din partea PNL, Robert Sighiartău, a obţinut un procent de 35%.
Clasamentul pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud arată în felul următor:
Pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud au fost înregistrate 140.287 de voturi valabil exprimate.
În ceea ce privește lista pentru Consiliul Judeţean, PSD a fost votat de 43,24% dintre alegătorii care s-au prezentat duminică la urne, pe când PNL a obţinut 28,55%, AUR – 11,78% și UDMR – 6,50%. Acestea sunt cele patru formațiuni politice care vor avea consilieri județeni în mandatul 2024 – 2028.
Astfel, viitorul Consiliul Județean va fi format din 14 reprezentanţi ai PSD Bistrița-Năsăud, 10 ai PNL, patru ai AUR și doi ai UDMR.
Potrivit listelor de candidați, ar urma să facă parte din Consiliul Județean următorii:
- PSD – lista este deschisă de Emil Radu Moldovan, urmat de Camelia Tabără, Paul Pop, Daniel Tămaș, Augusta Săsărman, Mihai Suciu, George Pop, Mirela Cîrcu, Nicolae Popescu, Romulus Pop, Simona Duca, Alin Demian, Ciprian Buta, Simion Forai, Nicolae Lupșan.
- PNL – lista este deschisă de Robert Sighiartău, urmat de Cristian Mureșan, Florin Rogozan, Cristian Cârlig, Marius Chețan, Gheorghe Scuturici, Aurelia Dan, Marin Rus, Viorica Calo, Dorin Rus, Elena Pop.
- AUR – Honoria Rațiu, Loredana Baltă, Dragoș Hârjoabă, Ciprian Iușan.
- UDMR – Szilagyi Zsolt și Zoltan-Sipos Timea.
Pentru Consiliul Județean au fost înregistrate 136.283 de voturi valabil exprimate.
Aleșii locali la scrutinul din 9 iunie își vor prelua funcțiile după data de 27 septembrie, când expiră mandatele celor votați în 2020.
Nici nu mai contează Județul Bistrița-Năsăud care oricum a fost si rămâne un județ rosu. Mai surprinzător este faptul că în urma alegerilor locale din 9 iunie, 2024 harta României s-a înrosit din masiv, după la precedentele alegeri din anul 2020 atmosfera era mai respirabilă.
Tot răul vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată „Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”.
Numai că la guvernare se ajunge în urma unor alegeri democratice. Codul Electoral din România prevede că alegerile se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. De asemenea, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, afiliere politică, origine socială, în condiţiile legii. Totul e ca aceste principii să fie respectate. Altfel ajungem la constatarea lui George Orwell, potrivit căruia „Un popor care alege politicieni corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă, ci complice.”
Din păcate la noi s-a mers mereu pe principiu de a alege „răul mai mic”. Cel mai elocvent exemplu s-a întâmplat în anul 2014 cu alegerea în primul mandat al presedintelui Klaus Iohannis, care după realegerea sa din anul 2019 pentru al doilea mandat a devenit „răul cel mare”.
Totul a inceput in noiembrie, 2021 când Iohannis din comoditate, in loc sa medieze refacerea coaliției de guvernare PNL – USR – UDMR, a adus PSD la guvernare in alianta cu PNL, desi unii liberali precum Dan Motreanu a explicat că nu vede diferenţa dintre această aliantă cu PSD şi vechiul USL- un proiect făcut în opoziție pentru a fi votaţi sau nu, dar în niciun caz construit după ce şi- au aruncat reciproc vorbe grele. Dan Motreanu a spus și că după ruperea USL, mai bine de 7 ani, PNL a încercat se se desprindă de acel proiect: ”Majoritatea votantului PNL este anti-PSD, iar acum ne propuneţi să ne intoarcem din nou in braţe la PSD şi astfel să existe posibilitatea de a pierde o întreagă generaţie de votanţi PNL”.
Asadar, Klaus Iohannis este cel care, pentru linistea lui la Cotroceni, a adus PSD la Guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD, ceea ce a dus la ruperea partidului, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „FortaDreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta.
Argumentul invocat pentru realizarea coalitiei dintre PNL și PSD era „stabilitatea guvernării”, dar până la urmă s-a dovedit că in loc de stabilitate s-a ajuns la stagnare. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Prima dată a fost numit premier liberalul Nicolae Ciucă iar guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie, 2021. După ce acesta a dormit in cizmele statului timp de 1 an și jumătate, pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru si a urmat rotativa pe 15 iunie 2023, cand Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.
In loc să se concentreze pe realizarea reformelor prevăzute in programul de guvernare, cele două partide s-au ocupat mai mult de tot felul de manevre nedemocratice prin lipsa de coerenţă a deciziilor ceea ce a reprezentat o frână in dezvoltarea economică a ţării. Astfel au mai trecut 4 ani degeaba in care cei doi lideri ai colaltiei au fost mai preocupati de amânarea reformelor atât de necesare economiei si astfel am ajuns in anul 2024 cu un nou ciclu de alegeri si cu o ţară înglodată in datorii.
Ba mai mult, liberalii cu Ciucă plantat de Iohannis la vârful PNL nu-şi mai respectă nici propriile principii.
Deviza PNL „PRIN NOI ÎNȘINE!” a fost încălcată, desi la sedinta de la Sinaia din noiembrie, 2023 liberalii au votat în unanimitate să nu facă alianţă electorală cu PSD şi să meargă pe listă proprie la alegerile din 2024.
Nicolae Ciucă spunea atunci că in cadrul sedintei de la Sinaia conducerea PNL a analizat trei scenarii privind alegerile din anul 2024 si anume: participarea pe listă proprie, o alianţă cu PSD sau o coaliţie de dreapta mai largă. La finalul sedintei, acelasi Ciucă anunta triumfal că PNL a ales calea “prin noi înşine” în alegerile din 2024, respectiv să meargă pe listă proprie şi să nu facă alianţă cu PSD. Votul a fost dat în unanimitate în şedinţa conducerii partidului. Un vot fără nici o valoare, atâta vreme cât la actualele alegeri europarlamentare liberalii au urcat in remorca PSD , candidând pe listă comună in loc să meargă prin ei înşişi asa cum au stabilit la Sinaia.
Păcat că liberalii n-au învătat nimic din greselile trecutului cu USL si s-au lăsat împinsi de Iohannis si Ciucă in remorca PSD-istă.