În perioada 18 – 25 ianuarie, mai multe biserici din Bistrița participă la ”Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor”.
Temă călăuzitoare de anul acesta este ”Crezi tu aceasta?” (Ioan 11,26), iar materialul octavei ecumenice de rugăciune din acest an a fost redactat de către membrii comunității monahale din Bose, în nordul Italiei.
”Anul 2025 marchează un moment unic în istoria creștinismului: 1.700 de ani de la Sinodul de la Niceea, primul conciliu ecumenic care a stabilit bazele unității doctrinare a Bisericii. Tot în acest an aniversar, creștinii din întreaga lume – atât din Orient, cât și din Occident – vor sărbători Paștele la aceeași dată, în 20 aprilie. Această coincidență simbolică reafirmă semnificația evenimentelor mântuitoare pe care creștinii le celebrează împreună și reprezintă un pas simbolic spre unitatea credinței apostolice. Această dublă ocazie – aniversarea Sinodului de la Niceea și celebrarea comună a Paștelui – este un prilej de reînnoire spirituală și de reafirmare a moștenirii vii a credinței apostolice. Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor din 2025 devine astfel o chemare la rugăciune comună și la o aprofundare a fundamentelor scripturistice care au unit Biserica în trecut și care pot ghida creștinii în diversitatea lumii contemporane“, au transmis reprezentanții Protopopiatelor Greco-Catolice Beclean, Bistrița și Rodna.
”Rugăciunea ecumenică se dorește a fi măcar o mica punte de legătură între creștinii care au mai păstrat hotărârile primul Sinod ecumenic de la Niceea din anul 325 în timpul împăratului Constantin cel Mare. Nu întâmplător, data sărbătorii Învierii Domnului din anul 2025 este după hotărârea Sinodului ecumenic de la Niceea, 325, la aceeași data, 20 aprilie. La 1700 de ani ( 325 – 2025) se întrezărește dorința testamentară a Mântuitorului Iisus Hristos ca toți creștinii să se regăsească în hotărârile Sinodului din 325, de-a reface unitatea de mărturisire a Crezului formulat și inspirat de Duhul Sfânt: ” Cred într unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute … ”, a transmis și reprezentanții Protopopiatului Ortodox Româna Bistrița.
În cadrul Octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor, șase Biserici istorice din Bistrița organizează șapte seri de rugăciune ecumenică: Biserica Greco-Catolică (în biserica ”Buna-Vestire”), Biserica Ortodoxă (în bisericile: de la Coroana ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și ”Sf. Trei Ierarhi”), Biserica Reformată, Biserica Luterană Maghiară, Biserica Romano-Catolică ”Sf. Treime” și Biserica Evanghelică C.A.
Deschiderea serilor ecumenice de rugăciune va avea loc în Biserica Greco-Catolică ”Buna-Vestire” din Bistrița, sâmbătă 18 ianuarie, de la ora 17.00.
Programul complet al serilor de rugăciune poate fi consultat mai jos:
Anul 2025 este și an jubiliar dedicat speranței în Biserica Catolică de către Sfântul Părinte Papa Francisc, pentru România a fost instituit drept „Anul Cardinalului Iuliu Hossu” printr-o lege adoptată de Parlament la finele anului trecut.
Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, este cel care la 1 decembrie 1918, proclama, în faţa celor peste 100.000 de români adunaţi la Alba-Iulia, Declaraţia Unirii: “Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuiește România Mare, una și nedespărțită, rostind fericiți, toți românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Țara-Mamă, România!” A fost mare bucuria românilor atunci. A fost mare bucuria tânărului ierarh care proclama: „A biruit dreptatea! Acesta-i ceasul bucuriei noastre, bucuria unui neam întreg pentru suferințele veacurilor, purtate de un neam cu credință în Dumnezeu și cu nădejdea în dreptatea Lui”. În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-şi centrul în oraşul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Aici îl prinde perioada de ocupaţie horthystă (1940-1944) şi începutul regimului comunist.
Martiriul Episcopului Iuliu Hossu a început după 30 de ani de la Marea Unire, pe 28 octombrie 1948, când fost arestat alături de ceilalți episcopi greco-catolici, iar Biserica sa a fost interzisă la 1 decembrie a aceluiași an. Mai întâi a fost dus la mănăstirea ortodoxă Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969 este numit „Cardinal in pectore”, de către papa Paul al VI-lea. Cardinalul Iuliu Hossu a trecut la cele vesnice în 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București, ultimele lui cuvinte fiind: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”. La căpătâiul său s-a aflat episcopul Alexandru Todea.
Papa Francisc a oficiat slujba beatificării sale si a încă 6 episcopi martiri greco-catolici, în data de 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj,
după ce, conform canoanelor, pe data de 19 martie 2019 papa a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, „uciși din ură față de credință în diverse locuri din România între 1950 și 1970”, deschizându-se calea pentru beatificarea acestora.