Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud monitorizează periodic calitatea aerului, operațiune realizată atât automat, prin intermediul unei stații de fond urban amplasată în curtea instituiției, cât și manual prin intermediul unui laboratorul de analize fizico-chimice din cadrul agenției.

Într-o ședință a Colegiului Prefectural, directorul APM B-N, Sever Roman, a prezentat câteva aspecte privind calitatea aerului la nivelul județului Bistrița-Năsăud. Testele realizate de specialiști au evidențiat faptul că în anul 2017, calitatea aerului a fost bună spre foarte bună.

Cu toate acestea, în cadrul monitorizărilor s-au înregistrat și depășiri ale unor indicatori măsurați.

”Conform prevederilor Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea medie anuală limită pentru indicatorul PM10 (praf) este de 40µg/m3. În anul 2017 valoarea medie anuală a indicatorului PM10 conform determinărilor realizate de APM B-N prin Staţia automată de monitorizare a calităţii aerului, a fost de 25,88 µg/m3, valoare ce se situază mult sub valoarea limită anuală. În anul 2018 pentru perioada ianuarie – aprilie, valoarea medie a indicatorului PM10 a fost de 27,86 µg/m3” a declarat Sever Roman.

De asemenea, ”conform Legii 104/2011 valorea  maximă zilnică a mediilor pe 8 ore pentru indicatorul O3 (ozon) este de –  120 µg/m3. În anul 2017 valoarea maximă a mediilor pe 8 ore pentru indicatorul ozon a fost depăşită o singură dată şi a avut valoarea de 121,19 µg/m3 fiind cauzată de valori ridicate ale radiaţiei solare” a mai adăugat Sever Roman.

În urma acestor date, în judeţul Bistriţa Năsăud se  află în curs de elaborare Planul de mentinere a calității aerului de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, plan care se întocmeşte în situaţia în care concentraţiile poluanţilor se regăsesc sub valorile limită impuse (este permis pentru fiecare indicator un anumit număr de depăsiri anuale).

Acesta plan vizează implementarea unor măsuri precum alimentarea cu gaze naturale pentru înlocuirea combustibilului solid, creșterea mobilității durabile, programe de conștientizare, eficientizarea consumului de combustibil în industrie, intervenții asupra surselor naturale, investiții în surse regenerabile de energie și chiar reabilitări termice ale clădirilor.