Consilierii locali au votat accesarea unui nou împrumut bancar. Este al 3-lea împrumut bancar din cele 3 mandate a lui Ovidiu Crețu.
În 2014 s-au luat 40 de MILIOANE de lei din bancă pentru pârtia de schi, Podul Berăriei și Parcul Industrial Sărata.
În decembrie 2018 s-au împrumutat 7 .3 MILIOANE de lei pentr co-finanțarea blocurilor ce se izolează termic.
În mai 2019 s-au accesat încă 49 de MILIOANE de lei pentru co-finanțarea mai multor obiective ce se realizează din bani europeni.
LISTA obiectivelor pentru care s-a accesat împrumutul de 49 de MILIOANE de lei:
În urma votului s-a accesat o finanțare rambursabilă internă prin credit bancar de tip linie de finanțare revolving în valoare de maxim 49 milioane lei, cu o maturitate de maxim 20 ani, din care 3 ani perioadă de grație. Pentru a fi cât mai avantajos din punctul de vedere al costurilor, creditul va fi obținut prin licitație publică.
Contractarea împrumutului se va face pentru finanțarea cheltuielilor, inclusiv a celor neeligibile asociate proiectelor de investitii finanțate prin fonduri structurale ale Uniunii Europene din perioada de programare 2014-2020 .
Gradul de îndatorare a ajuns la 12%!
Gradul de îndatorare prin luarea în considerare a tuturor contractelor de împrumut existente, inclusiv a noului împrumut, la o dobânda estimativă a pieţei bancare se situeaza sub 12% față de 30% aşa cum prevede „Legea finanţelor publice locale.
Citiți și:
Nu acestea sunt prioritatile orasului. Cel putin 3 dintre proiecte sunt inutile. In primul rand, centrul intermodal de transport nu este altceva decat o platforma de beton cocotata la 9 metri peste peroanele de tren este o solutie idioata, costisitoare si inutila care complica circulatia auto in loc sa o rezolve, cu atat mai mult cu cat activitatea feroviara din gara Bistrita este redusa la cateva trenuri de calatori. In primul rand nu se rezolva nici pe departe problema fluidizarii circulatiei auto in zona garii. Dimpotriva, accesul pe platforma presupune construirea unor rampe care complica si mai mult circulatia, intrucat strazile din jurul garii sunt inguste. De aceea, o solutie mai realista si posibil de realizat ar putea fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevra care ies din gara spre Unirea, astfel incat sa ramana doar linia principala care duce spre Bistrita Bargaului. Operatiunile de manevra feroviara ar putea fi mutate in partea de vest a garii prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela noua. Aici ar putea sa se mute si activitatea de transcontainer CFR din gara Bistrita, iar in locul ramas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogara, fara a mai fi nevoie de platforma suspendata.Astfel, gara Bistrita fiind cap de linie ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intra si ies trenurile de calatori. Circulatia feroviara spre Bistrita Bargaului este extrem de redusa si prin urmare legatura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza printr-o trecere la nivel.
Apoi, etapa a II-a de regenerare a centrului istoric. Dupa etapa I-a, aceea cu promovarea celor 3 axe turistice denumite :Axa Coroanei, Axa Artelor și Axa Breslelor, care s-a dovedit
un fiasco, datorita faptului ca pavajul dupa ce a fost de proasta calitate, nici macar nu a fost montat corect şi se mişca. De asemenea, capacele de canal au ruginit, la fel si coşurile de gunoi , cele care au mai rezistat distrugerilor . In prezent, toată investiția din bani europeni a fost compromisa, iar acum, piatra cubică se sfărâmă de-a dreptul, bucăţile de pavaj cu emblema oraşului s-au fisurat, multe coşuri de gunoi au fost distruse şi stâlpişorii de beton s-au înclinat şi nu mai au mult până cad cu totul. Bistriţenii care trec zilnic prin Piaţa Mică, fie pe jos sau cu maşina, resimt denivelarile dalelor care se mişcă tot mai tare.
Apoi , se baga in continuare bani in Wonderland si nu exista nici un proiect de prevenire a inundatiilor in zonele cu probleme.