Consilierii Partidului Ecologist Român au depus un proiect de Hotărâre în vederea schimbării denumirii Pieței Petru Rareș în Piața Libertății, pentru a marca în acest fel împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.
Argument pentru denumirea: Piața Libertății!
În primele ore ale dimineții decisive de 22 Decembrie 1989 bistrițenii au ieșit cu curaj și determinare pentru a-și manifesta la rândul lor, solidaritatea cu timișorenii și dorința lor de libertate și de înlăturare a regimului comunist. Curajul de atunci al bistrițenilor nu a fost mai prejos decât a revoluționarilor din celelalte orașe ale țării. Despre revoluția din Bistrița din data de 22 Decembrie s-a scris încă prea puțin, accentul fiind pus pe revoluția de la București. Participarea masivă tuturor oamenilor din țară la protestele din 22 Decembrie a dus în final la victoria revoluției.
Pentru bistrițeni, momentul 1989 a fost doar începutul unei noi vieți, unei noi atitudini, unei noi conștiințe publice. De atunci, piața Libertății recâștigate s-a mai umplut de zeci de ori, de fiecare dată când oamenii au simțit că în țară lucrurile alunecă pe o pantă periculoasă și că drepturile lor sunt încălcate.
Credem că denumirea Piața Libertății are o legătură reală cu trecutul, prezentul și viața cetățenilor Bistriței și reprezintă mai bine valorile și aspirațiile lor. Credem că, în majoritatea lor, bistrițenii apreciază libertatea, democrația și calea europeana pe care ne aflăm din nou după întreruperea brutală din timpul comunismului.” – după cum se arată în expunerea de motive.
De Centenar, administrația Radu Moldovan a vrut musai o statuie cu Petru Rareș! Primarul Crețu a dat ok-ul, chiar dacă domnitorul NU are nicio treabă cu Marea Unire!!!
Reamintim că proiectul privind amplasarea statuii domnitorului Petru Rareș în piața cu același nume a fost inițial de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care a înaintat o adresă către Primăria Bistrița prin care se solicită acordul de a amplasa statuia.
În expunerea de motive a proiectului se arăta că ”amplasarea statuii Domnitorului Petru Rareş, ca lucrare de for public, este pe deplin justificată, mai ales într-un an cu importanţă istorică deosebită – anul Centenarului Marii Uniri de la 1918”.
Piața „Petru Rareș” e denumire comunistă!
Denumirea actuală a fost atribuită pieței pe linie de partid, în anii 70 în perioada de manifestare a naționalismului și curentului protocronist cultivate atunci asiduu de regimul comunist. Regimul promova modelul al supunerii de tip feudal, fără crâcnire în fata unui conducător autocrat. Posibilitatea contestării sau emiterii unor opinii diferite de tezele propagandei oficiale erau excluse.
Naționalism-comunismul promovat de PSD-iști, în ultimii 3 ani!
„Din păcate în ultimii trei ani am asistat la o resuscitare a național-comunismului și am putut asista la revenirea în prim planul politic discursului xenofob și antieuropean de esență peremistă. În mod mincinos, caraghios și strident figura lui Petru Rares un personaj istoric secundar și fără nici o relevanță pentru istoria multiseculară a Bistriței a fost folosită abuziv ca o pârghie a discursului politic populist și mincinos pentru construirea unor false memorii menite sa confere suport unor politici antidemocratice și antieuropene.
S-a ajuns astfel ca Pentru Rareș să fie prezentat ca un stăpân al Bistriței când, în realitate el n-a pus piciorul niciodată în oraș, că ar fi fost un apărător al creștinătății împotriva islamului când în realitate el ataca Viena împreună cu Soliman I.
Petru Rareș este prezentat ca un prim erou al aspirațiilor naționale când nici nu poate fi vorba de așa ceva, expresia lui preluată pe frontispiciul principalei oficine naționaliste din anii 90 și făcută celebră este doar exprimarea așteptărilor de propășire personală a unui datornic căzut în dizgrație iar promovarea figurii acestuia ca figură providențială un model și salvator al ortodoxiei este ridicolă când urmașul său, viitorul domn al Moldovei trece la Mahomedanism și reprezentatul bisericesc trimis de către acesta în Ardeal devine primul episcop român calvin.
Dar desigur acestea au fost doar amănunte de nebăgat în seamă pentru cei care au preferat retorica naționalismului, xenofobiei și antieuropenismul. În siajul acestor tribulații cu iz politic și derapaje logice s-a ajuns la finalul anului trecut să se afirme că românii din Transilvania ar fi luptat timp de secole împotriva Vestului în condițiile în care transilvănenii au fost în mod evident timp de sute de ani parte a Europei Centrale integrați politic și cultural și sincronici din punct de vedere economic și social cu Europa.
Aceasta este până la urmă explicația justificarea și miza denumirii actuale dată de comuniști acum 40 de ani. Același discurs ceaușist împotriva agenturilor străine îl avem iată replicat la 30 de ani de la căderea comunismului. „- susțin ecologiștii, în proiectul de hotărâre pe care l-au inițiat.
De ce NU-i bun Petru Rareș pentru Bistrița!
– Trădător al intereselor românești, acționând ca slugă prea-plecată a turcilor îl capturează în 1541 și-l dă pe măna acestora pentru a fi omorât pe voievodul român al Transilvaniei – Ștefan Mailat. Astfel, ca urmare a faptelor de arme a trădătorului Petru Rareș se încheie visul lui Ștefan Mailat de a deveni Principe al Transilvaniei, de a rupe Transilvania de Ungaria și de a întemeia un principat autonom.
– Inamic al Bistriței timp de câteva luni între 1529 și 1530 asediază cetatea Bistriței „dăruită” lui de Ioan Zapolya prin „Tratatul de la Lipova”. Bistriţenii însă nu i s-au suspus şi au preferat să se lupte cu el până la moarte, pentru păstrarea autonomiei lor seculare. Petru Rareș nu a intrat niciodată în Bistrița fiind privit mereu ca un dușman.
– A fost cauză a dărâmării cetății Ciceului – urmare a trădării cauzei creștinătății de către Petru Rareș a fugii acestuia la Sultan de unde reprezenta un pericol pentru Transilvania, Cetatea Ciceului (veche de peste doua veacuri) este demantelată din ordinul lui Gheorghe Martinuzzi în 1544.
Domnitorul Moldovei care dă în acest moment numele pieței, chiar dacă a vrut sa răpească libertatea cetății Bistriței într-o perioadă complicată de rivalităţi politice pentru dominarea Transilvaniei, nu a reușit, nu a stăpânit și nu a intrat niciodată în Bistrița, bistrițenii apărându-și cu îndârjire și succes statutul de oameni liberi. Evenimentele care s-au derulat cu repeziciune şi în mod anarhic, după bătălia de la Móhacs, din 1526, au cauzat multe pierderi, de natură economică şi de vieţi omeneşti.
Șanse minime să se schimbe Piața Petru Rareș în Piața Libertății! Cel puțin cu PSD-iștii la putere!
Proiectul de hotărâre inițiat de consilierii Partidului Ecologist va fi supus la vot în plenul Consiliului Local, cu șanse minime să treacă deoarece PSD deține o majoritate confortabilă (11 voturi din 21). Desigur, proiectul poate fi reluat în viitor și impus prin votul unei alte majorități, în funcție de rezultatul alegerilor locale din vară…
Motto:
„Animalele seamănă mai adesea cu statuile decât oamenii, căci sublimul este o categorie a existentei lor” .
(Lucian Blaga)
Prin urmare, domnitorului moldovean Petru Rares care nefiind reprezentativ pentru Bistrita, mai bine i s-ar fi ridicat o statuie ecvestră de către cei care s-au gândit să-i faca o asemenea cinste. Pe soclul statuii ar trebui să existe stema Moldovei – CAPUL DE BOUR- si nu semnătura unui BOUr contemporan.
Academicianul Ioan-Aurel Pop într-un articolul intitulat „Statutul istoriei și al istoricului la un secol de la Marea Unire” face o pledoarie pentru istoria adevarata bazata pe izvoare si fapte autentice: «De aceea, pledoaria mea nu este contra unor abordări, contra unor școli istorice sau numite „istorice” și nici contra unor persoane și personalități preocupate de trecut, ci este – simplu – o pledoarie pentru istorie și pentru istoric, pentru acea istorie privită ca formă de cunoaștere a vieții oamenilor în funcție de criteriul adevărului și pentru acel istoric care este specialist”. Din pacate, in zilele prea multa istorie se face dupa ureche de catre nespecialisti. Astfel, in anul 2018 cu prilejul dezvelirii statuii lui Petru Rareş ridicată în piaţa care îi poartă numele , doctorul Mircea Gelu Buta, un individ cu pretentii intelectuale a facut o afirmatie halucinantă considerând că „Petru Rareş este un precursor al Marii Uniri”.
In realitate nu Petru Rares ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă la 1600 el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat domn al Munteniei, Ardealului si a toată tara Moldovei.
De fapt statuia lui Petru Rares dezvelită la Bistrita nu este un semn de pretuire pentru domnitorul moldovean, ci mai degrabă un pretext pentru ca unii politruci să se bage in seamă. Asa se explică faptul că pe soclul statuii a fost montată o plăcută fără vre-o mentiune legată de detalii tehnice si de numele sculptorului, ci doar cu numele celui care se consideră a fi ctitorul acestui monument – Emil Radu Moldovan desi lucrarea nu a fost făcută din banii lui.
Iată textul integral de pe plăcuta respectivă: „Această lucrare a fost ridicată în anul Centenarului Marii Uniri finanțată prin Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, președinte Emil Radu Moldovan”.
La scurt timp după dezvelirea statuii lui Petru Rares, din piata cu acelasi nume, troita revolutiei a fost mutată in cimitirul de pe strada Tărpiului. Este greu de crezut că mutarea troitei s-a făcut fără stirea si consimtământul evlaviosului Radu Moldovan.