Augustin Zegrean a fost un om decisiv în mandatul lui Traian Băsescu și unul din politicienii ajunși la vârf pe filiera Ioan Oltean. După un mandat de deputat, unul de senator și unul de președinte al Curții Constituționale, Zegrean iese din scenă și se retrage acasă, la Bistrița. Într-un interviu acordat agenției News.ro, Zegrean a făcut o radiografie a mandatului său la Curtea Constituțională.
Subiectele atinse: salarii tăiate, suspendarea lui Băsescu, numirea sa politică, salariul de 6.500 de euro și pensia specială, revenirea în politică, imixtiunea politicului în deciziile justiției la vârful puterii, opinia sa privind abuzul în serviciu.
Zegrean, despre tăierile salariale: „ Nu-mi pare bine că am luat-o, dar se pare că nu exista altă soluţie la vremea respectivă… Atunci se propusese şi reducerea pensiilor cu 15%, şi am oprit acea decizie şi am declarat-o neconstituţională”
Reporter: Domnule Zegrean, care a fost cea mai disputată decizie a Curţii Constituţionale din ultimii 9 ani?
Augustin Zegrean: Au fost multe decizii disputate la noi.Dezbaterile durează mult mai mult decât şedinţa publică. O parte din şedinţă este publică, când vine omul acolo şi îşi susţine excepţia, şedinţă care durează de regulă o oră şi jumătate, două ore şi dezbaterile durează patru, cinci sau chiar câteva zile.
Discuţii îndelungi am avut cu ocazia deciziei când s-au tăiat salariile, a fost o decizie foarte disputată. Atunci se propusese şi reducerea pensiilor cu 15%, şi am oprit acea decizie şi am declarat-o neconstituţională. La partea cu salariile au fost discuţii îndelungate. A fost prima şedinţa pe care am condus-o ca preşedinte. A fost o decizie grea şi pentru noi. Lumea ne-a criticat şi încă ne critică. Şi nouă ni s-au tăiat salariile cu 25% atunci, nu numai la alţii. Am fost puşi în situaţia de a ne tăia salariile noastre. Argumentele au fost atât de puternice în favoarea măsurii încât n-am putut, şi se pare că a fost o decizie corectă, pentru că era criză economică şi cei care n-au făcut asta, alte ţări, au făcut-o după, în condiţii mult mai dramatice. Şi sunt multe ţări care au ajuns în situaţii grele, Grecia, Spania, Portugalia şi altele.
Reporter: Deci, sunteţi împăcat cu decizia luată.
Augustin Zegrean: Nu-mi pare bine că am luat-o, dar se pare că nu exista altă soluţie la vremea respectivă şi asta a fost confirmat în timp, de politicieni şi de alţi oameni care au spus că, dacă nu făcea aşa, nu era în regulă. O altă decizie foarte dezbătută, decizia cu suspendarea preşedintelui, din 2012. O lună am tot judecat, pentru că zilnic modificau legile. Zilnic se dădeau ordonanţe de modificare a legislaţiei şi zilnic eram sesizaţi, şi zilnic judecam, toată perioada aceea a fost o perioada dramatică pentru noi. Şi acuma îmi tot spun că am nesocotit votul. N-am nesocotit votul. A fost greu, foarte greu să declarăm referendumul nevalid, dară dacă aşa scria la lege? La lege scria că trebuie să voteze „Pentru” jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor cu drept de vot. Şi s-a votat 46,23 la sută. Dacă votam altfel, dacă validam referendumul, puteam să fim traşi la răspundere. Pentru că 46 nu-i 50. Niciodată. A fost o lună dezbatere permanentă. Ţin minte că ne-au trimis propunerea de suspendare a preşedintelui şi ne-au dat termen pentru aviz 24 de ore. De azi, de la 2.00, până mâine la 2.00. A trebuit să ne încadrăm în termenul ăla. Am dezbătut şi am dezbătut până am adoptat un aviz pe care l-am trimis. Avizul era de nesuspendare, şi totuşi l-au suspendat. Dacă ştiam că nu ţin seama de avizul pe care noi îl dăm, nu ne băteam capul cu el.
Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți politic! Să NU uităm: Zegrean a fost propus de președintele Băsescu, la recomandarea lui Ioan Oltean!
Reporter: Cât la sută din orice decizie a Curţii Constituţionale este politică, având în vedere că membrii Curţii sunt numiţi politic?
Augustin Zegrean: Dacă luaţi aşa, 100% este politică, pentru că toţi suntem numiţi politic. În toată Europa, judecătorii Curţilor Constituţionale sunt la fel numiţi. Cu mici variaţiuni, dar sunt numiţi fie de parlament, fie de preşedinte, fie de rege, fie de guvern, sau trei de acolo, trei de acolo…În general sunt nouă judecători la Curtea Constituţională. Numai Ungaria are 15, pentru că domnul Orban, când a venit prim-ministru, ca să-şi asigure majoritatea în Curte, a mărit numărul judecătorilor de la 9 la 15. Şi prima decizie pe care au dat-o a fost o decizie împotriva lui Orban.
Uităm de politică, să ştiţi…Nu ţinem seama de politică, cel puţin în dezbateri, în măsura în care poţi să te desprinzi de o idee. Unii dintre noi chiar au făcut politică, nu doar au fost numiţi politic. Eu am fost senator şi deputat PD. În măsură în care poţi să te desprinzi de asta, poţi să fi independent. În lumea asta a constituţionaliştilor se spune că singură obligaţie pe care o ai faţă de cel care te-a numit este aceea de ingratitudine. Unii pot să se desprindă, alţii nu pot. Vă rog să mă credeţi, în Germania, unde nimeni nu pune la îndoială probitatea morală a Curţii Constituţionale – practic deciziile lor conduc Europa în unele situaţii -, ei sunt membri de partid în timp ce sunt judecători la Curte.
Reporter: Asta ar mai lipsi…
Augustin Zegrean: Nu au interdicţie de a fi membru de partid şi mi-au spus că se urmăreşte echilibrul politic. Cam ce-i la Parlament, cam acelaşi lucru este şi la Curte. Şi când au avut un partid mai mic aliat la guvernare, a primit şi ăla un loc de judecător la Curtea Constituţională. Nu ştiu câţi dintre ei sunt membri de partid, dar pot să fie şi sunt. Dar nu aşa se pune problema, nu se pune problema politic. Noi am încercat şi cred că şi am dovedit lucrul asta, să echilibrăm lucrurile. Eu sunt unul dintre autorii Constituţiei, am fost în echipa care a scris Constituţia. Normal că ţin la ea şi că vreau să se respecte şi legislaţia să se facă aşa. Mulţi dintre colegii mei de acum din Curte nu au făcut politică. Sunt profesori universitari sau din alte domenii, dar nu au făcut politică.
Reporter: Care este sentimentul unui membru al Curţii Constituţionale numit politic şi fără a fi magistrat de carieră?
Augustin Zegrean: N-am avut nicio apăsare din cauza asta, pentru că nu am fost magistrat de carieră deşi mi-aş fi dorit asta, dar am fost avocat. Toată viaţa, de când am terminat facultatea, m-am ocupat cu asta. Nu am fost jurist consult la CAP, cum s-a spus. Asta este o invenţie, nu ştiu cine a inventat-o, dar chiar dacă aş fi fost, am cunoscut jurist consult de CAP foarte buni, am cunoscut un consilier care ştia carte cât mulţi alţi judecători la un loc. Nu are legătură faptul că ai fost judecător sau nu ai fost cu activitatea de aici. Chiar şi procedural vorbind, legea noastră spune că se aplică procedura cea stabilită de legea noastră şi doar se completează cu articole, cu procedura din Codul de procedură civilă, şi Curtea este cea care-şi stabileşte ce anume din Codul de procedura civilă se aplică şi ce nu, şi competenţa şi-o stabileşte Curtea, şi nimeni nu o poate cenzura.
Deci, faptul că ai fost judecător la o altă instanţă, nu te ajută foarte mult când vii la Curtea Constituţională. Eventual ştii să deschizi dosarul. Că un judecător deschide dosarul de la spate, ca să vadă ce a fost în ultima încheiere. În rest, nu te ajută foarte mult faptul că ai fost acolo, poate chiar, din contră, este o mică problemă faptul că eşti strict specializat pe un domeniu. Aici nu eşti specializat nici pe civil, nici pe penal. Aici trebuie să fim în primul rând judecători constituţionali. Am avut o reţinere ca om când am venit la Curte. Ştiu că m-am dus şi l-am întrebat pe Iorgovan: «Pot să merg acolo, crezi că pot să fac treabă acolo?». Mi se părea ceva enorm Curtea Constituţională. Un lucru mare. Şi chiar este. Nu m-am lăsat furat de funcţie, sau de poziţia pe care o am, dimpotrivă.
Revenirea în politică a lui Zegrean? „Nu cred, nu vreau să mă întorc în politică. Dar… cine ştie, Dumnezeu îţi ia minţile când nu te aştepţi.”
Reporter: Aţi venit din politică. Vă întoarceţi în politică după terminarea mandatului, reintraţi în avocatură?
Augustin Zegrean: Da, cred că am să-mi redeschid biroul de avocatură pe care l-am închis când am venit la Curte, nu când am intrat în politică. Eu am închis biroul de avocat în 2007. Probabil o să-l redeschid, pentru că mie mi-a plăcut foarte tare meseria de avocat. Dintre toate meseriile pe care le poţi exercita ca jurist, avocatura mi-a plăcut cel mai mult. Este o meserie elegantă, inteligentă, unde îţi poţi pune mintea la contribuţie, dacă o ai, dacă nu o ai, n-ai ce pune. Probabil o să mă întorc în avocatură, dar nu o să mă duc în instanţa să pledez. Asta nu o să mai fac. În general, judecătorii, după ce pleacă de la Curtea Constituţională, nu prea mai fac mare lucru. Suntem la vârstă la care nu mai vrei să faci multe. Eu cred că am venit un pic prea devreme. Am venit la 53 de ani la Curte, trebuia să vin la 55, mai încolo , spre 60, cam aşa se merge în Europa la Curţile Constituţionale. Şi când pleci, să pleci cu totul, să te duci, să-ţi vezi de treaba. Sigur, va trebui să mai lucrez câţiva ani , fiindcă încă mă îndeamnă, nu ştiu ce mă îndeamnă, să mai muncesc. Nu ştiu cu politica, dacă o să mă întorc în politică. Nu cred, nu vreau să mă întorc în politică. Dar… cine ştie, Dumnezeu îţi ia minţile când nu te aştepţi.
Reporter: Aveţi venituri mari pentru România şi, cu toate acestea, v-aţi depus şi actele pentru pensia specială pentru parlamentari. Întreb, deşi nu-i tocmai elegant, ce faceţi cu 6.500 de euro pe lună?
Augustin Zegrean: N-am atâţia!
Reporter: Aşa scrie în declaraţia de avere.
Augustin Zegrean: Nu ştiu dacă-s atâţia. Oricum, începând de azi într-o lună, de la Curte nu vor mai fi atâta de mari veniturile, vor fi mult mai mici, astfel că… Apropo de venituri mari, avem salarii mari, dar nu avem cele mai mari salarii din ţară, la justiţie sunt mai mari decât la noi. Din Curţile Constituţionale europene avem cel mai mic salariu. O să spuneţi că nemţii au mult, dar sunt ţări mici, cum este Slovacia, de exemplu, în care judecătorii au 12.000 de euro pe lună. Sau Albania, care sigur nu are PIB-ul mai mare decât al României. Nu cred că sunt prea mari salariile. Pe un neamţ, dacă-l întrebi cât te plăteşte patronul, îţi răspunde: «Cât merit».
Reporter: Dumneavoastră meritaţi salariile?
Augustin Zegrean: Da, şi cred că şi mai mult. Sigur că, raportat la ce câştigă populaţia, este mult. Dar ce să facem noi? Nu ştiu ce să zic, prefer să nu vorbesc despre asta.
Reporter: Când v-aţi întâlnit ultima oară cu Traian Băsescu?
Augustin Zegrean: Ultima oară … pe 9 mai 2016, la Cotroceni, în curte.
Despre călugări și judecători!
Reporter: Cu care dintre colegii de la Curtea Constituţională aţi colaborat cel mai dificil?
Augustin Zegrean: Am colaborat cu toţi la fel.
Reporter: Nu există unul cu care nu v-aţi înţeles?
Augustin Zegrean: Nu pot să spun că am colaborat mai bine cu unul şi cu altul mai rău. Noi suntem aicea (la CCR, n.r.) ca şi călugării. Călugării se întâlnesc fără să se cunoască, trăiesc fără să se iubească şi mor fără să se plângă. Cam aceeaşi situaţie este şi aicea. Nu venim aici ca prieteni. De multe ori nu ne cunoaştem când venim aici.
Reporter: Totuşi, sunt nouă ani de zile, se leagă prietenii…
Augustin Zegrean: Aici nu sunt. Nu sunt prietenii. Şi poate că e mai bine aşa.
Reporter: Care ar fi statele din Europa în care nu se mai face închisoare pentru abuz în serviciu?
Augustin Zegrean: Păi sunt mai multe cele în care nu se face, decât cele în care se face. Sunt vreo 12 în care se face închisoare. În Germania, în Franţa, în Italia, în Spania se face. Dar sunt şi unde nu se face, în celelalte, multe. Vă spun şi o ţară în care nu se face închisoare deloc. În Islanda au câte un deţinut pe an. Şi ăla cică merge la serviciu şi numai noaptea doarme la închisoare.
Reporter: Este România pregătită pentru acest pas înainte, sunt funcţionarii suficient de responsabili şi corecţi astfel încât să se gândească de două ori înainte de a produce o pagubă statului folosindu-se de funcţia pe care o ocupă?
Augustin Zegrean: Nu ştiu. Nu ştiu… Eu am… Ce să zic, trebuie să avem încredere în funcţionari. Sunt numiţi după lege, au o lege de funcţionare, o lege privind cariera lor, trebuie să ai încredere în ei. Dar nu are legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu lucrul ăsta. Ei trebuie să fie pregătiţi, că dacă nu vor fi pregătiţi, tot aşa o să tragem lumea asta după noi. Discutam de curând cu un străin care îmi spunea: «Domnule, la voi se cer aprobări pe care nu ştie nimeni să le dea». Este aşa un hăţiş legislativ încât poţi să greşeşti fără nicio vină. Când sunt 40.000 de acte normative în vigoare, nu-i greu să greşeşti. Greu este să nu greşeşti. Desigur, nu vreau să vorbim despre abuzul în serviciu acum. Vom vorbi miercuri şi, după miercuri, veţi vorbi foarte mult, probabil, despre asta.
Despre Augustin Zegrean
Zegrean s-a născut în 29 martie 1954, în localitatea Sânmartin, judeţul Cluj. În anul 1980, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi, în acelaşi an, a devenit consilier juridic la două companii din Bistriţa (COMAT şi ELECTRICA).
În anul 1990, proaspăt înscris pe listele Frontului Salvării Naţionale, candidează şi câştigă un post de senator, pe care îl va ocupa timp de doi ani. Între anii 1990 şi 1992, este vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului şi membru al Comisiei de redactare a Constituţiei României.
În anul 1992 se retrage din viaţa politică, iar în 2004 se înscrie în Partidul Democrat (PD) condus de Traian Băsescu. Pe listele acestui partid, candidează şi câştigă un fotoliu de deputat (legislatura 2004-2008). Cu un an înainte de încheierea mandatului, în 13 iulie 2007, Zegrean îşi dă demisia din Parlament. El este numit judecător la CCR pe filiera PD-Traian Băsescu, pentru un mandat de nouă ani.
INTERVIUL integral cu Augustin Zegrean – ex-președinte al Curții Constituționale