Deputatul PSD Bogdan Ivan s-a arătat nemulțumit de modul în care a fost gândit Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) și afirmă că acesta nu prevede alocări de fonduri pentru proiecte de tineret.
”Sunt revoltat de ura pe care ”Guvernul meu” ne-o arată nouă, tinerilor, cu 0 (ZERO) euro alocări pentru proiecte de tineret! Conform draft-ului acestui plan, bâlbâit evident și refuzat de două ori până acum de Comisia Europeană, tinerii vor avea șansa să o ia de jos și să rămână tot acolo”, a scris pe Facebook deputatul Bogdan Ivan.
Acesta afirmă că nici vârstnicii nu vor fi mai norocoși.
”La fel și bunicii noștri. Vor vedea neputincioși cum mărirea drepturilor lor este amânată sistematic. Până când? Până se sting? Oricum dacă vă iese planul meschin și măriți vârsta de pensionare, oamenii nu vor apuca să își încaseze pensiile pentru care au plătit o viață întreagă! Un pensionar care a avut salariul mediu a contribuit la stat cu 565.000 de lei, de-a lungul a 35 de ani de muncă. Ca să își încaseze toți banii cotizati acesta ar trebui să trăiască 94 de ani! Când speranța de viață în România e de 72. Este furt legalizat, domnilor guvernanți”, adaugă parlamentarul.
Acesta mai consideră că prin această variantă a PNRR, românii vor fi lipsiți iar de creștere economică.
”Copie cu planul prin care Guvernul Boc, alături de Băsescu, a găsit de cuviință să taie de-a valma, salarii, pensii și alocații pentru a trece peste criza economică, prin acest PNRR al guvernării Cîțu, românii vor fi lipsiți iar de creștere economică, pensii, salarii și alocații pentru copii. Timp de 5 ani, în care costul pentru un trai decent va fi tot mai mare! Veniturile vor rămâne aceleași, impozitele vor fi mărite, iar prețul alimentelor și al altor bunuri va crește! Cine va plăti acest cost? Românii cu venituri mici și medii din clasa de mijloc!”, a mai precizat sursa citată.
Deși este de acord cu proiecte privind digitalizarea și protecția mediului, Bogdan Ivan completează că acestea nu se pot face cu un popor cu venituri la limita subzistenței.
”PNRR, în această formă de dreapta, vorbește despre digitalizare și protecția mediului, elemente cu care sunt de acord. Dar aceste lucruri nu se pot face cu un popor cu venituri la limita subzistenței. Faci digitalizare fără să iei în calcul zonele neelectrificate sau fără semnal pentru telefonul mobil. Vrei tu, USR, (Uniunea Sărăcim România), ca din pensia aia amărâtă să-și ia mătușa Maria telefon de ultimă generație renunțând la medicamente și pâine? Cum vrei tu coaliție, în virtutea PNRR-ului tău, să protejeze tinerii mediul prin reducerea emisiilor de carbon? Să-și ia mașini electrice, nu? Din ce bani? Din ajutorul de șomaj? Din alocația copiilor care oricum spune domnul Orban că nu va crește? Din afacerile închise? Avem oameni în țara asta cu venituri extrem de mici. Care supraviețuiesc de pe o zi pe alta și noi încercăm programe-pilot pentru introducerea rețelei de gaze în amestec cu hidrogen? Sau facem doar hârtii și studii de sute de milioane de euro? Românii au nevoie de proiecte și investiții concrete care să relanseze economia, și să le aducă oamenilor mai mulți bani în buzunar. Ce au primit din partea voastră? Bâlbe, scuze și povești! Ați putea mai bine să mergeți la Stand-up comedy. Unul de plâns, nu de râs!”, a mai scris pe Facebook Bogdan Ivan.
Acest individ pe nume Ivan bate câmpii. In capul său e o mare nebuloasă. In primul rând trebuie să stii despre ce vorbesti. Planul national de redresare si rezilientă (PNRR) pentru Europa are ca obiectiv general să contribuie la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19. In acest sens Comisia Europeană, Parlamentul European și liderii UE au convenit asupra unui plan de redresare care să ajute la ieșirea din criză și pună bazele unei Europe moderne, mai durabile.
PNRR este construit pe șase piloni si anume:
1. Tranziția Verde;
2.Transformarea Digitală;
3.Creștere inteligentă;
4.Coeziune socială și teritorială;
5.Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională;
6.Politici pentru generația următoare, copii și tineri;
Asadar, România are alocate prin PNRR peste 29 de miliarde de euro pe care poate să-i acceseze pentru finantarea de proiecte având ca obiective tranziţia spre o economie verde, transformarea digitală, creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă, coeziunea socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă instituţională și copii, tineri, educaţie şi competenţe. Acest plan trebuie depus la Comisia Europeană până la sfârsitul lunii mai, iar primii bani ar putea ajunge în țara noastră în toamna acestui an.
Pe de altă parte, proiectele pregătite care se incadrează in unul din cei 6 piloni si pentru care există studii de fezabilitate, dar care nu sunt finanţate din alte fonduri europene pot fi trecute pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dacă aceste lucrări se fac în viitor sau dacă au fost efectuate începând cu 1 februarie 2020, după declansarea pandemiei de COVID-19.
Orice investiţie pentru proiecte din aceşti şase piloni prezentată şi inclusă de guvern în planul depus la Comisia Europeană poate fi decontată, dacă a început după 1 februarie 2020, după începutul pandemiei, cu conditia să fie finalizate până in anul2026.
Proiectele depuse de autorităţile locale prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) pot fi si ele finanţate prin Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), dacă respectă regulile cerute de Comisia europeană.