Actorul Adrian Titieni ar da chix în alegeri pentru Bistrița, la fel cum Piersic ar eșua la Primăria Cluj sau Dorel Vișan la Consiliul Județean Cluj. Nu poate fi Horațiu Mălăele primar în Craiova sau Grigore Leșe președintele CJ Maramureș. Excepție face actorul împielițat în politician, Mircea Diaconu, băgat de Antena 3 în Parlamentul European și care bietul joacă teatru în politică.

Cam așa e treaba și cu Adrian Titieni, ce de fapt a căutat isihie și-a făcut regie… și s-ar risipi – n politichie. Fără apartenență politică, Adrian Titieni e mai degrabă un spirit liber, căutat de câțiva să-i pună ațele la spate și să-l arunce-n groapa cu Creți.

În practică, administrația te toacă mărunt și lumea nu are răbdare să înveți. E o funcție grea și nu e vreme de învățat din mers. Primarul e ca un general pe câmpul de luptă, în plin asalt. Desigur, el are nevoie de colonei, de căprari, de artiști pentru revigorat spiritul și toți laolaltă să răzbată spre propășire… Dar nu oricine poate fi general.

La hienele din Direcțiile Primăriei ar trebui să le facă față Titieni. Ori una e să fii rector la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică și alta să preiei nepotismele și funcționarii habarniști din Primăria Bistrița, să dai cu ei de pământ și astfel să dai tonul în administrație.  Țiganii de la blocurile sociale, cerșetorii, tinerii, pensionarii sunt bombe cu ceas amorsate de administrațiile dezastruoase precedente. E musai ca obiectivele de milioane de euro să NU fie lălăite ca pasajele, de acțiuni urgente și cunoștințe pentru a stăpâni și domina pe cei lingușitori sau cei care te împing de la spate pentru a te subjuga în licitații.

Și lumea NU prea mai are răbdare. În maxim 2 ani trebuie să zbârnâie Bistrița, să se simtă un nou aer, mai proaspăt. Așa de mari sunt așteptările.

În ce privește actorul din povestea noastră… el sclipește pe cultură, iar germenii culturii pot catapulta noua generație. Se pot forma nuclee de forță și da sens morții culturale din cetatea sufocată de socialism și manelism. Aici ar fi Titieni decisiv și imperativ! E genial pe cultură, dar poate fi catastrofal pe administrație.

Punctual, iată câteva notițe pentru PNL-iștii care merg pe barba lui Titieni:

1. Electoratul bistrițean  – e de fapt un mixt de muncitori-țărani-intelectuali, cu valențe de Occidentali, înrăiți de lupta de clasă a lui Ceaușescu. Greu de mulțumit de un actor care NU are obiective palpabile. Va prinde bine la cinefili și la artiști, dar NU convinge masa critică, cu ochi doar pentru Parcul Municipal, blocuri sociale sau mici și bere; o masă cu orgolii care totuși simte picajul liber al Bistriței.

2. Discurs – Titieni are speech de universitar cu inflexiuni filosofice.  Discurs potrivit campusurilor, NU cartierelor din Bistrița, tensionate și inflamate de infatuatul din fotoliul de primar. Pe intelectuali îi convinge în primul minut, dar pot fi ani-lumină până la cei-mulți.

3. Forță – greu de crezut că factorii de opinie vor cupla la candidatul Titieni, calificat pentru orice instituție de cultură de la nivel național. Ar mătura pe jos cu Cosma, Țărmure sau Pugna. Dar Crețu trebuie bătut cu armele lui. Electoratul să vadă gafele primarului, să simtă incompetența sa… iar Titieni nu ar merge pe nișa asta de orator de cartier. Ambalajul cu PNL-iștii rânjitori în spatele actorului profund poate fi o frână… iar tinerii și intelectualii NU pot garanta un vot masiv acestui tablou.

4. Pragmatism – Adrian Titieni activează în domeniul artistic… iar funcția de primar implică o muncă de coordonare și lucru pe mai multe paliere… mai degrabă tehnocrată decât… aristocrată… unde se preferă transpirația în locul inspirației, și NU actorul, ci… cunoscătorul de administrație ar fi potrivit.

5. Obiective – deși e un izvor de idei, Titieni NU are obiective finalizate. Fără să fii lucrat în administrație, NU are ce pune pe tapet… iar spiritul e mai greu de sedus decât ochiul care mai degrabă vede un rulou de gazon sau un bloc mov, placat cu polistiren.

6. Notorietate – cunoscut între intelectuali, Titieni e un ilustru anonim între cei ai urbei. Chipul de intelectual nu e familiar pe străzile orașului, care-l recunosc pe Crețu dintr-o mie și pe Vasile Moldovan dintr-un milion.

7. Perspective – Lipsa de cunoștințe în administrație sufocă orice perspectivă de dezvoltare și inhibă orice platformă-program. Managementul cultural nu e totuna cu administrația de șantier și de uzură. Bistrița așteaptă milioane de euro și nu prea e vreme de repetiții teatrale.

8. Profil de candidat atipic – mai degrabă un căutător al sinelui, Titieni e un artist ce greu va transmite mesaje în tăvăleala electorală, pe segmentele pestrițe ale societății. E bistrițean, dar parcă NU-i de-al nostru! Titieni ar prinde greu la votanți, deoarece a lipsit din peisaj iar istoria recentă ne confirmă faptul că e nevoie să fii de-al nostru pentru a fi votat. Să te fi învârtit prin Piața Decebal cu ceva vreme înainte de candidatură, să ai muniție pentru Crețu, să-i știi aberațiile și să cunoști oftatul votantului. Delicatețea și eleganța universitarului conving mai greu pe maidanul bistrițean.

9. Orgolii de partid – Freamătul din interiorul partidului spune multe despre cei ce fac de fapt cărțile între libertini. PDL-iștii refuză să creadă că sunt scoși pe tușă de un actor venit de la București și nu reușesc să-și impună candidatul. Iar munca lor de opoziție să fie întinată de cei cu profesii liberale. E inerentă scindarea dinăuntru.

10. Riscuri greu de asumat – inclusiv în sondaje, cu greu se poate cuantifica un candidat de genul Adrian Titieni, în lupta cu armatele de propagandă a lui Crețu. De aceea pare cam riscantă o candidatură actoricească… dar se poate încerca în virtutea libertății… la fel cum se poate da briciul maimuței și apoi întinde obrazul la bărbierit. E riscant, dar se poate încerca!

Din aceste motive pare greu de crezut că aparatul de campanie a lui Ioan Oltean și Stelian Dolha va putea produce declicul și tranșa problema Crețu încă din primul tur.  Cu-adevărat e nevoie de Titieni pentru prospețime și entuziasm… de cultura pe care ar putea-o primeni. Dar să fie dus ca ursul printre blocuri… parcă NU i s-ar ședea!

E un candidat cult, cu un ton blând,  sclipitor și recunoscut în branșa sa. Necesar ca oxigenul și rar ca ozonul ce te relaxează-n Colibița. Nepotrivit pentru Primăria Bistrița, de nelipsit culturii în ansamblul ei, Titieni ar fi antidotul pentru cultura bistrițeană și morfina pentru administrația locală.

Un interviu relaxant și profund cu cel prin care se va jertfi PNL-ul: „Din Pădurea Codrișor în Rectoratul UNATC – prof. dr. Andrian Titieni”