Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, care se află în aceste zile într-o vizită de lucru în Bistrița-Năsăud, a prezentat, într-o conferință de presă, detalii cu privire la proiectul amplu intitulat ”Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița” pentru care se mizează pe fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare.
Valoarea totală a investiției depășește 50 de milioane de euro
”Pentru că s-au iscat enorm de multe discuții în ceea ce privește proiectul care urmează să fie derulat și care este denumit Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, am să ofer câteva detalii, inclusiv tehnice, dar pe înțelesul tuturor, ca să clarificăm anumite aspecte care s-au tot ridicat. Valoarea totală a investiției este de 235 milioane lei, adică 50 de milioane euro cu TVA. Este valoarea rezultată din studiul de fezabilitate finalizat. Valoarea totală pentru anul 2019 este de 9 milioane lei” a declarat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș.
Potrivit acestuia, ”ca să se înțeleagă de ce este necesar să facem intervenții nu numai în zona barajului, ci și în aval, spun câteva detalii pentru că sunt foarte importante: incidentele consemnate în perioada de verificare – constatate și în jurnalul evenimentelor arată că începând din anul 1986 s-au produs, tot mai des, evenimente deosebite în exploatarea barajului. Au fost realizate unele reparații și mici intervenții pentru evitatea agravării situațiilor, dar cauzele nu au fost eliminate. Râul Bistrița și afluenții acestuia au un caracter torențial, având ca rezultat producerea unor inundații cu caracter catastrofal, modificarea morfologiei albiilor, apariția unor eroziuni, precum și avarierea lucrărilor de regularizare existente” a mai completat ministrul.
Ministrul a mai spus că proiectul inițial a prevăzut lucrări de amenajare a albiei aval, dar acestea nu s-au mai executat, iar expertizele tehnice arată că neexecutarea acestor lucrări poate avea un impact negativ asupra populației din zonă și implicații economice prin imposibilitatea evitării pagubelor care se pot produce. Prin implementarea proiectului, 12 localități de pe cursul râului Bistrița vor fi apărate împotriva inundațiilor, toate acestea cumulând circa 114 mii de locuitori, ce reprezintă 36 la sută din populația județului Bistrița-Năsăud.
https://www.facebook.com/ziardebistrita/videos/321270868518279/
320 de hectare suprafața lacului Colibița și o înălțime maximă de 76 de metri. Circa 500.000 de metri cubi de apă vor mai rămâne în barajul Colibița după golirea prevăzută în proiect
În ceea ce privește lucrările prevăzute, acestea sunt cuprinse în trei obiective:
- punerea în siguranță baraj;
- amenajare albie aval;
- zone umede.
Ministrul a oferit și câteva detalii cu privire la acumularea Colibița: cât se golește, cât va rămâne, care este volumul și înălțimea.
”Volumul total – 100,74 milioane metri cubi, atâta este capacitatea barajului de la Colibița. Volum de atenuare, adică unui plus de apă în cazul unor calamități – 25,98 milioane metri cubi. Rezerva de fier, așa se numește în termeni tehnici, adică ce va rămâne în baraj după golire – 0,5 milioane metri cubi, adică circa 500.000 de metri cubi vor mai rămâne în baraj după golirea totală, totală conform legii, adică nu se va goli barajul de tot sa nu mai rămână apă, ci va rămâne aceastp cantitate de 500 de mii de metri cubi. Suprafața lacului este de 320 de hectare. Înălțimea maximă a apei în lac, pentru că se fac diferențe, este de 76 de metri. Am golit aproximativ 6 metri pe înălțime din acumularea Colibița, pentru că golirea a început în luna decembrie, iar până în luna februarie s-a ajuns la 6 metri pe înălțime. În mai – iunie mai golim undeva o înălțime de 2-3 metri, deci golirea va ajunge undeva la 9 metri, iar după adjudecarea licitației se va opri golirea. Urmează să se semneze cererea de finanțare a acestei investiții undeva în luna martie, iar din acel moment se vor începe procedurile de adjudecare licitației de execuție. Ulterior, se va începe golirea graduală a lacului până la nivelul batardoului, din amonte, adică aproximativ 6 metri. Deci în lac, după finalizarea acelei goliri graduale vor rămâne 6 metri pe înălțime apă în lac, respectiv 500 de mii de metri cubi” a mai arătat ministrul.
Lucrările efective la barajul Colibița ar putea începe în luna noiembrie a anului 2019, asta dacă nu vor exista contestații
Potrivit ministrului Ioan Deneș, până acum au fost parcurși toți pașii și se estimează că până la finele lunii martie ar trebui să se semneze cererea de finanțare. ”Analiza opțiunilor a fost aprobată de minister și de reprezentanții comisiei Jaspers, iar după acceptarea acesteia a fost depusă și predată documentația pentru obținerea certificatului de urbanism, care a fost emis în noiembrie 2018 de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. În decembrie a fost predat studiul de fezabilitate și au fost predate documentațiile pentru obținerea avizelor de la autoritățile competente. Au fost obținute toate acordurile și avizele solicitate prin certificatul de urbanism. De asemenea, prima variantă a aplicației de finanțare a fost trimisă la ANAR spre verificare. În acest moment se află în stadiul de verificare la AM Poim (n.r. – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare). Studiul de fezabilitate a fost aprobat în Consiliul Interministerial, iar la începutul anului 2019, APM Bistrița-Năsăud a emis decizia etapei de încadrare. Soluțiile propuse în studiul de fezabilitate îndeplinesc condițiile din ghidul pe care trebuie să îl respecți pentru a putea fi finanțate aceste investiții din bani europeni” a declarat Deneș.
Urmează acum să se emită o hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici, după care se va întocmi și elabora proiectul tehnic și detaliile de execuție, cu termen de predare 15 martie 2019. Apoi se va demara procedura de atribuire a contractului de execuție. ”Dacă cererea de finanțare va fi semnată, și din toate elementele pe care vi le-am enumerat, aceasta poate fi semnată până la sfârșitul lunii martie, din acel moment, în mod normal, pe baza procedurilor, până la finalizare etapelor de licitație curg circa 6 luni, cu condiția să nu apară contestații. Asta ar însemna că începem efectiv lucrările la baraj, inclusiv cu continuarea golirii, undeva în luna noimebrie a anului 2019. Licitația va fi una internațională, pentru că valoarea lucrărilor este una semnificativă” a mai adăugat Deneș.
Proiectul de la Colibița pe locul II, într-o analiză a reprezentanților Uniunii Europene
Într-o analiză făcută în 2016 de către reprezentanții Uniunii Europene, când s-a făcut analiza celor 52 de proiecte finanțate de bani europeni și s-au departajat primele 17 proiecte într-un prim lot și restul în lotul doi, după proiectul ”Eroziunea costieră faza a II-a”, cel care a fost pe locul II ca proiect a fost ”Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița”.
ACTUALIZARE
După ce prezentat, într-o conferință de presă, proiectul privind lucrările propuse a se realiza la barajul de la Colibița, ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, alături de alți reprezentanți ai ministerului și membri ai Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond cinegetic din cadrul Senatului României, au efectuat o vizită în teren, unde au prezentat și cu ajutorul schițelor obiectivele proiectului.
FOTO: Instituția Prefectului județului Bistrița-Năsăud
In anii trecuti a existat o mare agitatie in legatura cu neregulile din jurul lacului Colibita. S-a format si o comisie care sa puna lucrurile in ordine cunoscuta sub numele de „Comisia Colibiţa”,condusa de subprefectul Ovidiu Frenţ, la vremea respectiva. Aceasta comisie avea în componenţă reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, ai Agenţiei de Protecţie a Mediului şi a Sistemului de Gospodărire a Apelor. Rezultatul: multa vorba si putine fapte.
Realitatea e ca in Colibita multi au ingradit si ce nu-i a lor. Au mers cu gardul pana la oglinda apei luand pana si zona de protectie din jurul lacului. Acum, profitand de operatiunea de golire a lacului, este un bun prilej de recuperare a zona de protectie de la cei care au ocupat-o abuziv, pentru a se putea trece la amenajarea unor locuri de plaja si de promenada pe faleza lacului. De asemenea ar trebui sa repuna lucrurile in legalitate si in privinta deversarii dejectilor de la vilele barosanilor, direct in lac. Altfel lacul Colibita risca sa ajunga o imensa latrina.
Fiindca veni vorba de vile, trebuie remarcat ca si sub aspect urbanistic lucrurile nu sunt in ordine. Este vorba de construirea haotica. Totusi Colibita anilor ’60 se remarca si prin arhitectura cabanelor asemanatoare celor din Tirolul Austriac. Ar trebui incurajata (nu fortata) revenirea la acel gen de arhitectura cel putin la ceea ce se construieste in continuare.
Ba mai mult trebuie mers mai departe si refacute acele cabane in stil tirolez care gazduiau altadata tabere scolare de neuitat. Nu trebuie abandobata nici ideia achizitionarii acelor suprafete de catre CJ pentru amenajarea de campinguri.
Pana atunci insa, trebuie imediat actionat pentru refacerea zonei de protectie din jurul lacului, care nu presupune cheltuieli din partea CJ, decat o doza de fermitate in aplicarea legii.