Utilizarea nămolului de epurare în agricultură reprezintă o metodă prietenoasă cu mediul și benefică pentru sol și culturile agricole, metodă care se folosește și la nivelul județului Bistrița-Năsăud. Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (APM), nămolul provenit de la stația de epurare Bistrița a ajuns până acum pe o suprafață totală de 89 de hectare de terenuri agricole din localităţile Budacu de Jos, Galaţii Bistriţei, Nuşeni şi Nimigea.

”În cursul lunii iulie 2020, SC Aquabis SA Bistrița a depus o solicitare la  Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud  în vederea obţinerii unui permisul de aplicare a nămolului provenit de la stația de epurare Bistrița, pentru cantitatea de 952 tone substanță uscată, pe o suprafață de 29,83 ha, în extravilanul localității Archiud, comuna Teaca, în conformitate cu prevederile Ordinului 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului și  în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. Solicitarea are la bază un studiu pedologic și agrochimic special prin care se realizează evaluarea pretabilității solului şi condiţiile în care este permisă utilizarea acestor nămoluri pe terenurile agricole de pe teritoriul judeţului Bistrița-Năsăud”, precizează directorul APM Bistrița-Năsăud, Sever Roman.

https://www.facebook.com/106692251002210/videos/773388890069938/

După obţinerea permisului de aplicare, nămolul va putea fi transportat şi împrăştiat cu utilaje specifice doar pe terenurile agricole unde este permisă aplicarea acestuia, pe parcursul unui an de zile şi doar în perioadele care se permit astfel de practici, cu obligativitatea încorporării imediate a acestuia în sol.

În perioada 2013 – 2019, Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a emis în total un număr de 6 permise de aplicare a nămolului pentru SC Aquabis SA, fiind transportate peste 2.332 tone nămol uscat pe suprafațe agricole din localităţile Budacu de Jos, Galaţii Bistriţei, Nuşeni şi Nimigea, însumând o suprafaţă de 89 ha.

Aplicarea nămolurilor pe terenurile agricole prezintă avantajul de a fi mai puţin costisitoare decât alte metode utilizate şi poate fi considerată ca fiind în deplină concordaţă cu conceptul general al neutralizarii şi reciclării deşeurilor.