În fiecare an “Nunta Zamfirei” aduce în Bistriţa reprezentanţi ai folclorului mondial și ai etniilor din țara noastră. Nunta Zamfirei este un eveniment ce poate fi contestat de o parte a bistrițenilor și lăudat de iubitorii de folclor.

În anii trecuți a impresionat reprezentaţia văcarilor argentinieni total diferiți de văcarii numiţi ciurdari din aria noastră geografică. Au fost întrebați dacă în cultura lor, văcarul satului “CIURDARUL” este îndeobşte cel mai slab elev al satului, de multe ori fără educaţie şcolară. Au răspuns că în Argentina este o adevărată cultură în creșterea acestor animale și reprezintă o mândrie să te ocupi de așa ceva.

La una din ediții, ambasadorul  a oficiat o căsătorie reală în Bistriţa anul trecut ca în Vietnam. Ambasadorul Vietnamului la Paris e vorbitor de limba română, a fost student în România.

Ca o paralelă umoristică, în comunism Rambo era un erou pentru telespectatori, dar în viața reală, populația era mult mai aproape de trăitorii vremurilor comuniste. La ultima vizită, dansatorii vietnamezi au adus la Bistriţa un instrument unic în lume.
Balerinii ruşi au impresionat prin profesionalismul de care au dat dovadă!

120.000 de lei sunt prea mulți bani pentru Nunta Zamfirei? Ce zice Cosma!

 

La fiecare ediție a Nunții Zamfirei au apărut comentarii în MEDIA că s-ar fi putut face altceva cu banii, că e prea mult folclor, prea multe festivaluri.

Reporter: – Ce aduce Festivalul Nunta Zamfirei pentru bistrițeni? Care este câștigul bistrițenilor în acest an?

Dorel Cosma: – Suntem la ediția 23 și cel mai important câștig pentru bistrițeni este posibilitatea de a veni în contact cu cultura populară din 3 continente. Formații care aduc cu ei atât frumusețea folclorului dar și o serie de evenimente din tradiția țărilor pe care le reprezintă respective contactul direct cu populația Bistriței și cu populația lumii.

Ca noutate, sunt formații care vin pentru prima dată la Bistrița, alte formații care chiar dacă reprezintă țări care au mai fost, sunt formații care au fost delegate de către Federațiile de Folclor din țările respective spre a veni la această întâlnire internațională. Sunt 15 țări care au răspuns invitației și ne bucurăm să fie unul din cele mai mari festivaluri de gen din România!

Reporter: – Legat de costuri! Credeți că aceste costuri sunt cele corecte.. cele care acoperă festivalul si aduc orașului un surplus cultural? Și dacă ne puteți face un comentariu legat de celelalte evenimente culturale care au fost la noi în oraș! Spre exemplu a fost Zestrea Nordului care a costat 130.000 de lei, Festivalul Dor Românesc de dansuri care a costat 125.00 de lei… dacă ne puteți face o comparație între aceste evenimente culturale!

Dorel Cosma: – Vorbim de Nunta Zamfirei, o manifestare pe care o organizăm la nivelul municipiului: Primăria Municipiului și Palatul Culturii, deci este o manifestare care aparține municipiului și ca organizare și prin invitațiile pe care le-am făcut.. suntem în graficul aprobat de Consiliul Local în sumă de 120.000 de lei, sumă care a fost prevăzută de la începutul anului în acest buget. Sigur că la o astfel de manifestare care înseamnă în jur de 500 de participanți din străinătate sumele sunt relativ mici…dacă fac o comparație cu ce înseamnă manifestări de amploare din țară, dacă gândindu-mă la ce se întâmplă la Sibiu, la un festival de teatru unde prețurile sunt…. la același număr de invitați… de 11.000.000 de euro sau dacă ne gândim la Untoldul clujean unde cheltuielile depășesc 12.000.000 de euro (cheltuielile de organizare). Așadar, oricine își poate trage singur concluziile : noi reușim totuși să ne încadrăm în sume minime și prin faptul că avem o colaborare deosebită cu Uniunea Mondială de Folclor… și prin faptul că există această conlucrare pe bază de reciprocitate, ne ajutăm în funcție de bugetul pe care fiecare țară îl are .. de-aici ne bucură și există această prietenie între cele 55 de țări, care sunt membre în Uniunea Mondială de Folclor.

Există această prietenie de a ne ajuta reciproc atunci când sumele nu sunt suficiente în cadrul evenimentelor internaționale… De asemenea, ne bucurăm ca în cadrul instituției noastre să desfășurăm și alte manifestări pe care ni le-am programat. De fiecare dată… obiectivul nostru este de a ne încadra în bugetul aprobat prin Consiliul Local. Cu privire la celelalte manifestări, sunt manifestări frumoase, se întâmplă multe lucruri… unele foarte frumoase, altele mai puțin frumoase…. publicul se poate împărți, noi avem fanii noștri la Nunta Zamfirei. NU aș dori să comentez sumele care s-au folosit într-un loc sau altul întrucât NU aparțin instituției noastre… și fiecare instituție prin managerul său își stabilește prin autoritatea care-i coordonează, dacă sumele respective sunt utile și binevenite pentru amploarea manifestației în cauză.

Reporter: – Ați răspuns anticipat întrebării care urmează… dacă acest Festival are publicul lui sau dacă încercați în fiecare an să vă atrageți un public mai mare?

Dorel Cosma: – Dorința de a atrage un public mai mare există….dar cred eu că având în palmares 22 de ediții ale Festivalului, Bistrița deja are un public al său, care vin din timp să-și ocupe locul pentru avea o vizibilitate cât mai bună la scenă … pentru acest public ne străduim să aducem noutăți, să venim cu ceva aparte, așa cum vom face în acest an…pentru acest public dorim să le oferim de fiecare dată cele mai interesante momente din colțuri foarte îndepărtate ale lumii. Pentru acest public .. vrem să facem să se întoarcă acasă cu un gust mai plăcut al vieții pe care o trăiesc în municipiul Bistriţa .

Ei sunt fanii noștri, îi simt de fiecare dată……îi întâlnesc pe stradă. Mă bucur să stau de vorbă cu ei… mă bucur să fiu contactat telefonic sau în emisiunile de radio – TV… Este o bucurie să spui că ai fanii tăi. De aceea, pentru ei încercăm să facem tot ce e omenește posibil ca ei să se simtă bine. Este modul nostru de lucru, concepția noastră de scenă care nu este deloc ușoară și care , repet… în alte părți ale României înseamnă sume imense-imense de care NU te poți apropia… Bugetul întreg al municipiului, poate se scurge într- o manifestare care se întâmplă la București sau la Brașov sau la Cluj.. noi ne încadrăm în ce avem și dorim a menține această tradiție care s-a încetățenit în sufletul fiecărui bistrițean.

Reporter: – Un scurt mesaj pentru bistrițeni legat de Festival! Chemați-i la festival!

Dorel Cosma: – Vă aștepăm, dragi concitadini la manifestarea noastră, vă așteptăm cu brațele deschise în același ritmuri, în aceleși imn al festivalului, cu aceeași bucurie de a vă transmite noi mesajul folcloric de pace, de prietenie din întreaga lume și cu bucuria noastră de a primi aplauzele pe care vă invităm să fiți cât mai generos pentru artiști .. atât este tot ce primesc artiștii noștri: aplauzele și simpatia voastră. Vă mulțumesc și vă aștept la Nunta Zamfirei.

Câteva curiozități despre țările care vor dansa la Nunta Zamfirei!

Mexic: dansatorii din Mexic pot fi întrebați dacă e adevărat că în țara lor programul de lucru e “ ziua somn si noaptea petrecere” și care ar fi secretul să trecem și noi la acest program.

Bulgaria: dansatorii care sunt „pe invers”, în sensul că  o afirmație pozitivă este gesticulată invers decât în limbajul comun, ei dând din cap în semn negativ!

Filipinezi din cele 7.100 de insule danseză la Bistriţa cu jucăria inventată de ei YO-YO, iar costaricani vor saluta cu Pura Vida!!! Dacă vă întreabă de străzi, arătaţi cu mâna direcţia, deoarece ei NU au denumiri de străzi. Locuitorii din Gran Canaria vin la Bistrița pe vreme de iarnă, deoarece trăiesc în fiecare zi la peste 20 grade C chiar și iarna.

Pentru francezii campioni mondiali la fotbal, dacă nu găsesc pâine pe gustul lor, pot sa mănânce cozonac.

Italieni au venit să danseze pentru bătrânii oraşului nostru în timp ce ai noştri le îngrijesc bătrânii lor.

Belaruşi , un fel de ruşi faini ,numele tarii lor fiind Rusia-albă! Dacă politicienii noştri ar fi judecați în Belarus, ar avea mari emoții deoarece e singura tara din Europa unde mai exista pedeapsa cu moartea.

Lituanieni – din țara castelelor de lemn și țara cu cele mai multe berze din Europa.

Slovacii vin din țara de unde s-au fabricat armele din 1940 ZB folosite de soldaţii noştri. Poporul slovac nu primesc un buchet de 13 flori, din superstiție.

La Nunta Zamfirei vor veni și nuntași din Cana Galileea (Israel) și sperăm că vinul va fi suficient! Vor fi prezenți și polonezii, ai căror căpitani de oşti când intrau în cetate, făceau tracţiuni la o bara în dreptul porţii . Nimic senzaţional dacă nu ar fi făcut asta cu tot cu cal.

Coreenii care au și ei de rezolvat o împăcare frăţeasca similară cu noi. Am putea să facem un tratat în patru: România, Coreea de Nord, Moldova , Coreea de Sud… dacă trecem granița în costume populare, un observator de pe margin ar spune că sunt 2 țări, nicidecum 4.

În 29 iulie, de Ziua Imnului României scris de concitadinul nostru Andrei Mureşan nuntașii vor sărbători la statuia bistriţeanului. Andrei Mureșanu a plecat dintre noi bolnav și în sărăcie și s-a găsit greu un loc in cimitir pentru el la Braşov… si ce capodopera a scris…. În momentele de cumpănă ale națiunii, Mureșanu a fost cu noi : 1848, 1877, 1918, 1944, 1989.

Aflată la a 23-a ediție, Nunta Zamfirei reprezintă o tradiție care încântă publicul iubitor de folclor… care se-adună să vadă cântec, joc și voie bună! Și poate de aceea „nașul” Ovidiu Crețu finanțează constant această nuntă fără dar ….„Şi soarele mirat sta-n loc,/Că l-a ajuns şi-acest noroc,/Să vadă el atâta joc/P-acest pământ!”

Emil Iustian Alexandru