Planul Național de Relansare și Reziliență, cel mai important program pentru dezvoltarea și reformarea României în următoarele decenii, a fost lansat, vineri, în dezbatere publică, a anunțat deputatul USR PLUS Lorant Sas.

”Este vorba despre un fond de aproape 30 miliarde euro de la UE care să sprijine reforme până în anul 2026 în șase domenii: tranziție verde, transformare digitală, coeziune socială, educație, sănătate și un pilon dedicat generațiilor viitoare. Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a transmis că planul pe care l-a realizat este rezultatul celei mai ample dezbateri din țara noastră. Vezi aici mai multe detalii și fondurile alocate fiecărui domeniu”, a precizat Lorant Sas.

Vineri, Guvernul a dezbătut, în primă lectură, Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă. La finalul ședinței de Guvern, premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au făcut declarații.

”După bugetul României, Planul Național de Relansare și Reziliență a fost cel de-al doilea test al acestei coaliţii, care arată foarte clar că această coaliţie este unită, este puternică și este pusă pe treabă pentru următorii ani de zile, având în vedere că PNRR trebuie implementat până în 2026; se pare că trebuie să fim aici și după 2024, ca să ne asigurăm că este implementat. Vreau să mulțumesc colegilor cu care am lucrat, domnului ministru Ghinea, …o treabă foarte bună, domnului vicepremier Barna și tuturor colegilor miniștri și în coaliția de guvernare, președintelui PNL, Ludovic Orban – toți au fost și am lucrat împreună. Şi avem astăzi pentru dezbatere publică un Plan Național de Redresare şi Rezilienţă care reprezintă priorităţile României astăzi. Alocăm resurse importante, pentru infrastructură rutieră și feroviară, dar vrem să facem, prin acest program, și autostrăzi. Bineînţeles, rețeaua de gaze, vrem să construim spitale noi, spunem foarte clar în acest program și, bineînțeles, și măsuri sociale. Deci acordăm o importanță tuturor priorităților, o reformă de care România avea nevoie, iar reformele costă și avem această finanțare, o șansă pe care nu o putem rata. Detaliile le va prezenta bineînțeles domnul ministru. Eu doar vreau să vă spun că astăzi intrăm în dezbatere publică, toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program de guvernare. Câte o întrebare, vă rog, pentru că aș vrea să îi dau șansa domnului ministru să vă prezinte în detaliu programul și, după aceea, puteţi să aveţi întrebări pe program”, a declarat premierul Florin Cîțu.

Totodată, la rândul său, vicepremierul Dan Barna a punctat că acesta este cel mai important program pentru următorii ani.

”Acest Plan Național de Redresare și Reziliență înseamnă de fapt șansa concretă de dezvoltare și de reformă în România. Rezultatul pe care îl prezentăm în dezbatere publică și care a fost prezentat în prima lectură în Guvern vine în urma celui mai complex și celui mai consistent exercițiu de consultare publică și de consultare a factorilor interesați pe care l-a avut România pentru un astfel de program. (…) Practic, la acest program, după cum știți, sunt șase piloni sunt șase axe principale pe care sunt alocate aceste aproape 30 de miliarde disponibile pentru România de la nivel european. Vorbim de tranziția verde, vorbim de transformarea digitală, vorbind departe cea de competitivitate și dezvoltare inteligentă. Mai este un pilon legat de coeziunea socială, foarte important, partea de sănătate – tema cea mai acută în dezbaterea publică în această perioadă și bineînțeles , şi un pilon dedicat politicilor pentru generațiile următoare, partea cea mai vizibilă și explicită de viitor. Programul e descompus în 30 de componente, iar alocările sunt, spuneam, pe domenii printre cele mai importante de fapt de care a beneficiat România: vorbim la educație de peste 4,4 miliarde de euro, pentru ,,România educată,, pentru reducerea abandonului școlar. La partea de sănătate vorbim de 3,4 miliarde de euro care cuprind și componenta de infrastructură, de spitale noi, dar și componenta de dezvoltare a accesului la servicii de sănătate corecte și de bună calitate. La transport, drama României de peste de peste 30 de ani, vorbim, în acest moment, de o propunere, care va fi transmisă Comisiei, de 9,5 miliarde de euro, dintre 4,5 miliarde sunt pe ceea ce înseamnă infrastructura rutieră și alte 5 miliarde pe ceea ce înseamnă calea ferată și dezvoltarea infrastructurii feroviare. Partea de mediu, o altă temă importantă și din ce în ce mai importantă pentru noile generații, avem 6,8 miliarde de euro de la managementul apei la componenta de păduri. Mai există și o alocare foarte importantă și așteptată și rezultată în urma negocierilor pentru autoritățile locale. Sunt patru miliarde de euro pentru nevoile specifice ale comunelor, ale orașelor sau ale municipiilor din România, tocmai pentru că există, și înțelegem lucrul acesta, și nişte proiecte particulare care nu încap neapărat sub o umbrelă sau alta, dar care sunt importante pentru oamenii din orașele și comunele din România. Aceasta este, spuneam, structura mare, structura care a fost propusă în Guvern”, a completat Barna.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a adăugat că PNRR este despre reforme

”Sunt mândru că am inclus în această versiune a documentului niște reforme esențiale pentru modernizarea României. Vorbim de o reformă a sistemului de pensii care, printr-o nouă legislație, trebuie să așeze sistemul pe baze echitabile. Mă aștept de la această reformă să diminueze problema, pe care toți românii o resimt, a pensiilor speciale. Mă aștept să ne îndreptăm spre acel principiu, care trebuie să fie sfânt, pensie după contributivitate. De asemenea, reforme fiscale – conectarea caselor electronice de marcat, astfel încât să avem, în timp real, prin mijloacele digitale volumul de încasări și să creștem, fără a crește impozitele, ratele impozitelor, de a crește veniturile la bugetul statului”, a spus Ghinea.