Codul Administrativ a fost adoptat marți 25 iunie, prin ordonanță de urgență. Printre prevederile controversate se numără pensiile speciale pentru primari și președinții de consilii județene, dar și schimbarea modului de numire a funcționarilor publici sau de adoptare a deciziilor în consiliile locale.
Care sunt cele mai importante prevederi ale proiectului de OUG:
• Proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție.
- Pensiile speciale pentru primari și președinți de CJ.
• Pot fi membri ai Guvernului persoanele condamnate penal, dar pentru care a intervenit reabilitarea.
• Transferul răspunderii de la primari către funcționarii publici.
Pensii SPECIALE pentru primari și președinții de Consiliu Județean!
Pensia specială se acordă cu condiția ca persoana respectivă să fi avut minimum un mandat întreg de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de Consiliu Județean, iar în calcul se iau maximum trei mandate.
De asemenea, pensia specială se cumulează cu orice alt tip de venit, inclusiv pensia normală, și se plătește din bugetul ministerului responsabil cu administrația publică.
Modul de calcul al pensiei speciale pentru aleșii locali este similar celui pentru pensiile speciale ale parlamentarilor: produsul numărului lunilor de mandat cu 0,4% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
Au reluat proiectul cu pensiile speciale și au adoptat Codul Administrativ, prin Ordonanță de Urgență!
Reamintim că proiectul privind pensiile speciale ale aleșilor locali a fost respins de Curtea Constituțională, într-o fază inițială. Proiectul a fost reluat și după adoptarea prin Ordonanță de Urgență, prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate şi, de asemenea, că puteau avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.
Pensii speciale pentru aleșii locali. Aceste pensii se vor acorda pe lângă pensiile normale. Dacă facem un calcul bazat pe formula din codul administrativ, aleșii locali ar putea primi în plus câteva zeci de mii de lei.
Venituri EXTRA pentru primarii pensionari: între 1.800 și 7.600 de lei!
De exemplu, un primar care a avut un mandat va primi 19% din indemnizația lunară brută pensie specială, unul care a avut două mandate 38%, iar unul care a avut trei sau mai multe mandate – 57%. Mai concret, dacă un primar de comună are o indemnizație brută de 6.000 lei și a avut două mandate, va primi o pensie specială de 1.800 lei. Primarul unui oraș mai mare, care poate avea între 10.000 și 20.000 lei pe lună brut și două mandate, va primi în plus până la 7.600 lei/lună. Dacă are trei mandate ajunge la 11.000 lei pe lună.
Art. 210. – Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean.
(1)Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni , prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, care au exercitat funcţii de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă.
(2) Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, beneficiază de indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.
(3) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin.(1) se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
(4) În cazul exercitării unor mandate diferite în condiţiile prevăzute la alin.(3), la calculul indemnizaţiei lunare pentru limită de vârstă se vor avea în vedere indemnizaţiile lunare brute aflate în plată, corespunzătoare pentru fiecare funcţie.
(5) Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.
(6) Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată, la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitat după suspendare.
(7) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.
Se DUBLEAZĂ indemnizația pentru consilieri locali și județeni! Vor încasa 1.800 de lei/ședință!
Art. 212. – Indemnizaţia
(1) Pentru participarea la şedinţele consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni au dreptul la o indemnizaţie lunară. Primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene nu li se acordă indemnizaţie pentru participarea la şedinţe.
(2) Indemnizaţia lunară pentru consilierii locali, respectiv judeţeni care participă la şedinţele ordinare ori la şedinţele extraordinare ale consiliului local, respectiv consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% din indemnizaţia lunară a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, în condițiile prezentului Cod, respectiv ale regulamentului de organizare și funcționare a autorității deliberative.
Ce zice Daniel Suciu!
„Guvernul României a adoptat astăzi mult așteptatul Cod Administrativ, cod ce integrează nu mai puțin de 16 acte normative. Vom avea în sfârșit un cadru legal unitar, coerent, clar și simplificat. Un document la care se lucrează de 15 ani, susținut în unanimitate de toate structurile asociative ale UAT-urilor, și care va debloca și simplifica procedurile administrative, mai ales pe acelea ce privesc contractarea și implementarea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă.
Principalele soluții și măsuri ale Codului Administrativ:
• Stabilește proceduri și termene pentru numirea în funcția de membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului.
• Reglementează procedura de validare a mandatelor consilierilor locali aleși prin hotărâre a instanţei.
• Simplifică procedura de atestare a bunurilor din domeniul public al unităţilor administrativ – teritoriale; atestarea se va realiza prin hotărâre a consiliilor locale/județene, pe baza punctului de vedere al MDRAP.
• Hotărârile consiliului local/județean se vor adopta cu majoritatea absolută, respectiv jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie.
• Aleșii locali vor răspunde exclusiv pentru aprecierea necesităţii şi oportunității actelor administrative, dar acest lucru nu înseamnă că nu răspund pentru legalitate.
• Elaborarea unei proceduri cadru privind licitația publică pentru închirierea bunurilor proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale și pentru vânzare bunurilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
• Creează Sistemul național de evidență a ocupării în sectorul public.
• Introduce concursul național pentru funcțiile din administrația publică centrală, ca etapă de selectare inițială.
• Introduce cadrele de competență și ale obligativității formării profesionale ca și condiție la promovarea funcționarilor publici.
• Simplifică procedurilor de constituire a comisiilor pentru recrutarea și evaluarea înalților funcționari publici, precum și pentru comisia de disciplină.
• Modifică modalitățiile de defalcarea a redevenţelor obținute prin concesionare, din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă ale statului, după cum urmează:
a) 40% la bugetul local al judeţului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
b) 40% la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;
c) 20% la bugetul de stat.” – a postat Daniel Suciu pe facebook.
Vicepremierul Daniel Suciu sustine ca impactul bugetar pentru pensiile speciale ale primarilor, cuprinse in proiectul Codului Administrativ, este intre 100 si 150 de milioane de lei pe an.
După rezultatul dezastruos de la europarlamentare, PSD-iștii forțează la maxim conservarea puterii și revenirea în pragul alegerilor locale. Tocmai de aceea au ales adoptarea Codului Administrativ prin Ordonanță de Urgență, la fel cum au făcut cu modificările privind alegerea președinților de Consilii Județene, prin vot uninominal.
Aceste tertipuri conferă puteri sporite sistemului de baroni pe care PSD l-a dezvoltat la nivelul întregii țări…
Motto:
„Amice, eşti idiot”!
(I.L.Caragiale)
Acest ministru mic si la propriu si la figurat, recunoaste că „CCR nu a respins prevederile Codului Administrativ, ci modalitatea tehnică de elaborare”.
După cum se stie, in noiembrie 2018, a decis cu unanimitate de voturi, că legea privind Codul Administrativ este neconstituțională în integralitate pe motive extrinseci.
In primul rand, Codul Administrativ a fost respins deoarece în cadrul procedurilor de adoptare Parlamentul a încălcat principiul bicameralismului. ”Unele articole au fost trimise Camerei decizionale, altele nu”.
Un alt motiv care a stat la baza deciziei CCR a fost că inițiatorii Codului Administrativ nu au solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic și Social. ”Legea te obligă să soliciți acest aviz. Chiar dacă ei nu trimit răspuns sau dacă avizul este negativ, este obligatoriu să-l ceri”.
Cu toate astea, executivul nu a inteles nimic din respingerea Codului Administrativ de către Curtea Constituțională. Ca dovada ca Guvernul a adoptat Codul Administrativ prin Ordonanță de Urgență si nu prin dezbatere in Parlament care este forul legislativ al țării. Care-i urgența? De ce guvernul ocoleste dezbaterea parlamentară pe o lege atat de importantă cum este Codul Administrativ? Fiind vorba de Ordonanță de Urgență- o modalitate nedemocratică de adoptare a unei legi, Curtea Constituțională ar trebui sesizată din nou.