După ani întregi în care a trecut printr-un amplu proces de restaurare, Biserica Evanghelică din Bistrița, simbol al orașului, va fi resfințită luna viitoare și va fi reintrodusă în circuitul turistic.
Prezent într-o emisiune la AS-TV, preotul paroh al Bisericii Evanghelice Bistrița, Johann Dieter Krauss, a oferit o serie de detalii despre evenimentele programate pentru a marca redeschiderea acestui edificiu – simbol al municipiului.
”Evenimentul de redeschidere va avea loc între 12 și 14 mai. Sfințirea propriu-zisă, slujba de sfințire, va avea loc sâmbătă 13 mai, la ora 10:00. Am ales această zi ca să poată participa cât mai mulți preoți care duminică trebuie să slujească în parohiile lor. Cu ocazia acestei resfințiri, biserica își va redobândi și numele inițial sub care a fost hrămuită – Biserica Evanghelică ”Sfântul Nicolae”. Așa se va numi în continuare Biserica Evanghelică”, a spus Johann Dieter Krauss.
Pe lângă slujba de resfințire, programul manifestărilor va cuprinde și concerte de orgă, momente coregrafice, conferințe, proiecții de film și lansări de carte.
Preotul paroh a vorbit și despre câteva din lucrările de restaurare de care a beneficiat Biserica Evanghelică din Bistrița.
”Pereții sunt cărațați, tencuiți, zugrăviți în culori deschise, luminoase. La coloanele de culoare roz, culoare aplicată în anii ’20 ai secolului XX, acea culoare roz a dispărut și în locul ei va fi o culoare deschisă. Veți avea impresia unui spațiu inundat de lumină când veți intra pe portalul de vest. Sunt vitralii noi, absolut toate sunt noi, pătrunde foarte multă lumină. Surpriza mare va fi reprezentată de cele 21 de replici ale covoarelor anatolice care au înfrumusețat cândva biserica și care nu se mai află în țară. Au fost duse în refugiu în anul 1944 și s-au donat parohiei 21 de replici în culori vii executate tot în Anatolia, Turcia de astăzi. Ele vor fi puse în biserică și vor da un plus de luminozitate și de culoare acestei biserici. Alt element de podoabă poate fi observat în partea din față a navei centrale, unde vor apărea niște bănci noi, moderne, care însă se asortează foarte bine în interiorul bisericii. Deși sunt bănci moderne, ele nu sunt în contradicție cu vechile strane. Sunt exact ca băncile din Biserica Neagră din Brașov”, a adăugat Johann Dieter Krauss, care a mărturisit că în toamna acestui an se va retrage din funcția de preot paroh.
Potrivit municipalității, ”Biserica Evanghelică este cel mai important monument al oraşului, fiind considerată emblema burgului. Sub zidurile actualei biserici se află fundaţiile lăcaşului de cult ridicat de primii colonişti saşi în anii 1332–1333. Construcţia bisericii a început în anul 1470 şi a continuat până în anul 1564, sub supravegherea arhitectului Petrus Italus de Lugano. Înălţimea turnului, de 76 m, îi conferă statutul de cel mai înalt turn de biserică din Transilvania. Rolul său era, pe lângă cel de pază şi supraveghere în vremuri de primejdie, cel de poziţie „cheie” destinată observaţiei şi alarmării în caz de incendiu”.
Biserica a suferit două incendii, unul în anul 1857 şi altul în 2008.
În ultimii 10 ani, simbolul orașului – Biserica Evanghelică – a trecut printr-un amplu proces de restaurare, urmând ca obiectivul să fie reintrodus în circuitul turistic.
Biserica Evanghelică din Bistriţa, în forma sa actuală, este rezultatul celei de-a treia etapă de construcţie începute în 1475 şi finalizată în 1520. Biserica devine astfel o biserică hală în stil gotic. Aşa cum figurează în planurile mai vechi ale oraşului, avea o incintă de zid pe al cărui traseu se va începe în anul 1487 constructia unui turn de apărare şi supraveghere a oraşului. Destinatia inţială a acestuia a fost de turn al oraşului, dar pe parcursul construcţiei, a fost necesară demolarea celor două turnuri ale bisericii, datorită slăbirii fundaţiilor acestora, şi astfel cele două clopote la mijlocul secolului XVI au fost mutate în noul turn. Astfel, in 1478, după demolarea unuia dintre cele două turnuri ale bazilicii romanice, s-a început construirea, alături de turnul păstrat, a unui nou turn care era iniţial plasat în afara zidurilor bisericii şi care va fi legat, prin lucrări de zidărie şi tâmplărie, abia în 1487. De la început, turnul a aparţinut oraşului, rolul lui fiind preponderent acela de pază şi supraveghere în vremuri de primejdie, dar mai ales ca loc de observare a izbucnirii unor incendii.
Înalt de 75 metri, turnul Bisericii Evanghelice din Bistriţa este înalt turn de biserică din Transilvania . Turnul este acoperit cu un coif piramidal având patru turnuleţe la colţuri.
Cele patru turnuleţe care îi încununează acoperişul erau semnele autonomiei jurisdicţionale a oraşului care, prin Sfatul său, putea aplica pedeapsa capitală. Era un drept de autoritate şi de prestigiu de care nu dispuneau decât oraşele importante ale Transilvaniei.
Biserica Evanghelică este amplasată în centrul oraşului Bistriţa, cu altarul spre răsărit dar nu oricum, ci spre punctul care coincide cu răsăritul soarelui la inceputul lunii decembrie, când este sărbătoarea de de „Sfântul Nicolae”, care este hramul initial al bisericii.