Într-o ședință a Colegiului Prefectural Bistrița-Năsăud, prefectul județului, Ovidiu Victor Frenț, a prezentat o statistică privind situația unităților de învățământ din județ și felul în care acestea sunt pregătite pentru un nou an școlar.
Prefectul a precizat că echipe mixte de control au efectuat deja verificări la unitățile de învățământ. ”Odată cu campania de pregătire a școlilor, având în vedere începerea anului școlar în data de 9 septembrie, colegilor de la Direcția de Sănătate Publică și ISU au întreprins acțiuni de verificări, iar ulterior am avut solicitarea de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne de-a ne implica și mai mult noi, ca prefect și subprefect, și am constituit două echipe mixte conduse de fiecare dintre noi, care au verificat școlile care nu aveau încă autorizație de funcționare și autorizație de la ISU”, a spus prefectul.
”Am o informare cu situația la zi, dar aceasta este în dinamică pentru că există lucrări în curs și unele se vor încheia până la începutul anului școlar. Dar trebuie să recunoaștem că nu toate vor încheia lucrările și că vor fi și școli care nu vor reuși să obțină aceste avize și autorizații, iar cauzele sunt foarte diferite. Unele pornesc de la faptul că lucrările de amenajare, datorită crizei forței de muncă și a dificultății de a găsi constructori, nu vor fi gata. Din păcate unii dintre acești constructori au câștigat licitații și nu au fost capabili să finalizeze lucrările. (…) Am văzut și foarte multe școli care au fost amenajate și acum sunt închise”, a mai afirmat prefectul Ovidiu Victor Frenț, care a mai afirmat că în această situație sunt 73 de unități școlare, care au intrat în conservare, apreciind că numărul este unul ”enorm”.
În ceea ce privește situația unităților școlare, potrivit datelor prezentate de prefectul Ovidiu Victor Frenț, în anul școlar 2019 – 2020, în județ vor funcționa 306 de unități școlare, dintre care 295 sunt de stat și 11 private. ”Toate unitățile private sunt puse la punct și au toate autorizațiile și avizile necesare, ceea ce este un plus și o confirmare că nu e statul cel mai bun administrator, din păcate”, a mai spus prefectul Ovidiu Victor Frenț.
Dintre cele 306 unități școlare, 123 au personalitate juridică, iar 183 sunt structuri. În aceste unități învață, în total, 47.206 de copii: 8.324 preșcolari, 26.464 în ciclul primar și cel gimnazial și 12.418 în ciclul liceal și profesional. Posturi didactice în județ sunt 3372.
De asemenea, în administrarea celor 306 unități școlare se află 482 de clădiri. ”Dintre acestea, 295 nu necesită autorizație ISU pentru că sunt construite înainte de 1992, în vreme ce 130 au autorizație ISU, iar 41 de unități nu au autorizație ISU. Totodată, 330 de clădiri dețin autorizație sanitară de funcționare, iar 79 nu dețin. Dintre acestea, 7 sunt reabilitate și nu au solicitat încă autorizația, 33 sunt cu lucrări în curs și 15 dețin grupurile sociale în exterior. Dintre cele 15, 7 sunt în cadrul unor proiecte de reabilitare care au termen de finalizare până în 2021, iar 8 funcționează în case particulare, respectiv în zona montană, la Parva și Sângeorz-Băi. Alte 26 de clădiri nu au apă potabilă și rețea de utilități”, a adăugat prefectul.
Potrivit datelor Instituției Prefectului județului Bistrița-Nădăud, două grădinițe din municipiul Bistrița nu au autorizații sanitare de funcționare. Acestea funcționează la parterul unor blocuri și nu pot obține acestea autorizații deoarece nu au amenajate spații de joacă. Este vorba despre o grădiniță de pe strada Zimbrului, și alte de pe strada Lucian Blaga.
Scăderea numărului de locuitori si îmbatranirea populatiei în mediul rural este o realitate in toate judetele României, cu consecinte si în domeniul învătământului. Numai în județul Bistrița-Năsăud, numărul de locuitori ai comunelor Urmeniş, Miceştii de Cîmpie, Căianu Mic, Tîrlişua, Cetate şi Coşbuc s-a diminuat cu procente cuprinse între 30% şi 45% în perioada 1991-2016. Localităţile respective au fost listate într-o anexă a unui proiect de lege iniţiat în anii trecuti de Guvernul României privind reclasificarea localităţilor, care mai cuprinde pe lângă UAT-urile în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie şi pe cele care au în structura lor localităţi cu o populaţie mai mică de 100 de locuitori. Pentru toate aceste localităţi din ţară, se propune o unificare administrativă la iniţiativa autorităţilor locale, susţinută de voinţa exprimată prin referendum local de către locuitori. Dacă vor dori să îşi mai păstreze statutul actual, comunele vizate vor trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025. Altfel, ele riscă începând cu data de 1 ianuarie 2026 să fie unificate prin lege, cu localităţi învecinate.