Stadiul lucrărilor la cel mai reprezentativ monument al Bistriței – Biserica Evanghelică – a fost analizat, miercuri, într-o ședință care a avut loc la Primăria Bistrița și la care au participat primarul municipiului, Ioan Turc, experți din cadrul Primăriei, reprezentanți ai Parohiei Evanghelice și specialiști ai companiei care a câștigat licitația pentru restaurarea Bisericii.

Potrivit primarului Ioan Turc, în urma ședinței s-a stabilit că Biserica Evanghelică va avea mobilier nou, dar se vor păstra și câteva dintre elementele vechi.

”A fost stabilit modul de amenajare a navei centrale a bisericii, astfel încât spațiul să fie unul confortabil pentru publicul care va participa la slujbele și la evenimentele culturale care vor fi găzduite de interiorul impozant al lăcașului de cult. În acest sens, Parohia Evanghelică va pune la dispoziție bănci noi, însă vom păstra și câteva elemente restaurate din mobilierul vechi, datat la sfârșitul secolului al XIX-lea”, a precizat primarul Ioan Turc.

Edilul Bistriței a adăugat: ”după finalizarea lucrărilor, ne vom bucura de sunetul celei mai mari orgi seculare Prause din cele 26 din Transilvania, singura de acest fel care, prin restaurare, a fost adusă la forma originală. Dorim ca prin toate aceste elemente să atragem atât muzicieni, cât și public care să se bucure de tot ceea ce are de oferit Biserica Evanghelică, un tezaur emblematic pentru arhitectura orașului nostru!”.

După finalizarea lucrărilor de restaurare, obiectivul va fi introdus și în circuitul turistic.

Anul acesta, pe 11 iunie, s-au împlinit 14 ani de la incendiul care a cuprins Biserica Evanghelică.

Potrivit municipalității, ”Biserica Evanghelică este cel mai important monument al oraşului, fiind considerată emblema burgului. Sub zidurile actualei biserici se află fundaţiile lăcaşului de cult ridicat de primii colonişti saşi în anii 1332–1333. Construcţia bisericii a început în anul 1470 şi a continuat până în anul 1564, sub supravegherea arhitectului Petrus Italus de Lugano. Înălţimea turnului, de 76 m, îi conferă statutul de cel mai înalt turn de biserică din Transilvania. Rolul său era, pe lângă cel de pază şi supraveghere în vremuri de primejdie, cel de poziţie „cheie” destinată observaţiei şi alarmării în caz de incendiu”.