”Nu cred că este oportun ca într-o zonă de case să apară un bloc cu o grămadă de apartamente”, consideră primarul Bistriței, Ioan Turc, care a anunțat că municipalitatea, până când va fi elaborat un nou Plan Urbanistic General, va clarifica noțiunea de locuință colectivă mică.

Într-o emisiune la postul local de televiziune AS-TV, primarul Ioan Turc a vorbit pe larg despre noul PUG și despre modificările pe care Primăria Bistrița le va face până când acesta va fi finalizat.

”În ceea ce privește situația PUG-ului, el a fost adoptat în 2013, a fost reconfirmat și prelungit în 2018. Suntem în punctul în care urmează să depunem un proiect pentru obținerea unui grant în vederea elaborării unui nou PUG, valoarea grantului este de circa 700.000 de euro, o sumă mare, apreciabilă. Dacă ar urma să scoatem această sumă din buzunarul public, am fi simțit acest lucru. Până în iunie 2026, proiectul trebuie închis, adică avem și un deadline. Insist, tema de proiectare a fost elaborată, caietul de sarcini a fost făcut, urmează să lansăm procedura pentru încredințarea serviciului de elaborare a noului PUG care va fi și transpus în format GIS. E o facilitate care ne va ajuta enorm, atât pe noi, cei care lucrăm în administrația locală, îi va ajuta pe arhitecți, pe proiectanți, vom putea avea o bază integrată de date și cu informații din această categorie”, a spus primarul Ioan Turc.

Sursa citată a adăugat: ”Eu cred că, prin realizarea noului PUG, vom scăpa în bună măsură de o mare parte din inconvenientele pe care actualul PUG le are. Până atunci, pentru toți cei care au anumite emoții legate de regimul în care se construiește în zona L2 – de locuire individuală – le spun următorul lucru: voi convoca o ședință CTATU – o comisie tehnică de urbanism și amenajarea teritoriului, în care se discută probleme legate de dezvoltarea orașului, în care primarul se consultă cu oameni de specialitate pentru ca decizia care urmează să fie luată să fie cât mai corectă – și voi pune pe masa acestui grup de specialiști 2 – 3 variante din care vom alege una pentru explicitarea conceptului de locuință colectivă mică”.

Potrivit primarului, în momentul de față, în regulamentul de urbanism se spune că în zona de locuire L2 pot fi construite case și locuințe colective mici, dar noțiunea de locuință colectivă mică nu este definită suficient de bine.

”Ce înseamnă locuințe colective mici, pentru că dacă acest tip de locuință înseamnă și un triplex și un bloc cu 30 de apartament, atunci înseamnă fie că unitatea locativă cu trei apartamente nu e bloc, fie blocul cu 30 de apartamente nu e locuință colectivă mică. Vom clarifica aceste lucruri. Nu putem nici bloca orașul. Nu putem spune că terenurile din oraș sunt vaste. Trebuie să avem grijă ce facem cu terenurile și trebuie să gândim un proces de extindere controlată a orașului. Când spun acest lucru mă refer la acel gen de extindere care este dublat de viabilizări de teren, de rețele de apă, canalizare, curent electric. Primăria trebuie să aibă capacitatea financiară de a veni cu aceste investiții publice corelativ cu lucrările și investițiile pe care zona privată și le poate propune la un moment dat, într-un anumit cadru reglementat”, a completat Ioan Turc.

Primarul a menționat: ”Nu cred că este oportun ca într-o zonă de case, acolo unde oamenii au cheltuit mult, au cumpărat terenul scump, au făcut credite la bancă și le plătesc în 20 – 30 de ani, să se trezească cu un bloc cu o grămadă de apartamente. Asta îți perturbă totul. În primul rând, le ia oamenilor liniștea. Apoi, un anumit areal se supraaglomerează, circulațiile nu mai fac față, mașinile sunt lăsate anapoda, pe trotuar, la bordură, copiii nu au unde să se joace, dimineața apar blocaje în trafic. De aceea trebuie să fim extrem de atenți la modul în care gândim aceste perimetre din zonele de case”.

În acest context, edilul Bistriței a precizat că va propune specialiștilor din Primăria Bistrița și o variantă pentru a clarifica noțiunea de locuință colectivă mică.

”Cel mai probabil, varianta pe care o voi susține va fi aceea de limitare a numărului de apartamente la cel mult 6. Nici 7, nici 8, ci 6, cu nivel maxim de înălțime P+2, fără etaj retras, fără mansardă, pentru că acestea sunt artificii pe care le folosesc beneficiarii. Eu îi înțeleg, aceasta este economia de piață, oamenii vor să câștige și este corect să fie așa. Este bine ca oamenii să câștige pentru că atunci toată lumea simte, societatea are de câștigat, dar trebuie să fim atenți și la contextul în care câștigă unii, în așa fel încât să nu piardă foarte mult alții. Deci nu blocăm, dar limităm de o manieră satisfăcătoare pentru oamenii care locuiesc în zonele de L2, de locuire individuală”, a explicat Ioan Turc.

Primarul a adăugat că rămâne de văzut dacă va fi reglementată și suprafață minimă pe care urmează să se construiască.

”Există tot felul de indicatori, de indici urbanistici care și ei pot să regleze suprafața de teren. Eu voi merge, cel mai probabil, pe varianta de a reglementa, de a stabili suprafața minimă pe care poate fi construit”, a mai spus Ioan Turc.

Edilul a ținut să îi asigure pe locuitorii orașului că în zonele de locuire L2 nu vor mai vedea blocuri sau clădiri mari.

”Îi asigur pe bistrițeni că în zonele de locuire L2 nu vor mai vedea blocuri, clădiri mari, care vor altera omogenizarea zonei respective și vor crea neplăceri. Asta până când vine noul PUG, care va reglementa corect toate aceste lucruri”, a completat sursa citată.

Pe de altă parte, Ioan Turc a afirmat că este adeptul valorificării terenurilor acolo unde se poate.

”Nu P+10, ci P+20. Adică nu înțeleg de ce la Cluj se poate construi P+30 și la Bistrița nu putem construi decât P+10. Care e problema? Eu văd acest ora trecând de pragul psihologic de 100.000 de locuitori într-o perioadă cât mai scurtă de timp, pentru că acest lucru modifică tot metabolismul economic, social, cultural, Bistrița devine mult mai atractivă, dar nu putem să facem acest lucru refuzând în permanență construirea de clădiri înalte. Păi e mai bine să mergem și să ne întindem ca pomana pe orizontală? În toată lumea varianta de a construi clădiri înalte este îmbrățișată ca dovadă incontestabilă a faptului că terenul este prețios, că terenul este scump, că viabilizarea pe orizontală costă mult și că în orașe e corect să trăim și în clădiri înalte care au tot felul de facilități – și birouri pentru mediul economic, și spații comerciale la parter. Eu am solicitat antreprenorilor care construiesc clădiri cu număr mare de apartamente să pună la dispoziția autorității locale spații unde să amenajăm creșe pentru că nu pierd nimic. Doar în aparență pierd că renunță la un spațiu, dar valoarea apartamentelor crește în momentul în care municipalitatea amenajează acolo o creșă. Nu pierd nimic, dar orașul câștigă. Este foarte important ca un număr mare de oameni care au copii mici să poată să aibă o facilitate cât mai aproape de zona în care locuiesc”, a mai declarat Ioan Turc.

În opinia primarului, rolul autorității locale este de a fi un factor de echilibru în acest domeniu care vizează modul în care se construiește în oraș.

”Eu îmi asum acest rol pentru că vreau, pe de o parte, cu prioritate, ca oamenii să fie mulțumiți de ce se face în oraș. Pe de altă parte, vreau ca antreprenorii să aibă de lucru, ca motorul economiei să se învârtă, ca taxele și impozitele să se plătească la Primărie. Avem nevoie de acest lucru pentru drumuri, parcuri școli și așa mai departe. (…) Noul PUG va trebuie să fie cât se poate de clar, iar o reglementare de locuințele colective mici în L2 trebuie să vină cât mai repede. Intrăm în CTATU, mergem cu proiect de hotărâre, intrăm în Consiliul Local, mergem la București, la Ministerul Dezvoltării. Am făcut deja o discuție în prealabil. Nu discutăm despre o modificare a PUG-ului, discutăm despre o explicitare a anumitor noțiuni”,