Valul patru al pandemiei de COVID-19 este mult mai agresiv decât celelalte trei valuri prin care România a trecut, susține managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, Gabriel Lazany, care completează că, în opinia sa, măsurile luate la nivel central sunt haotice și se suprapun.
”Chiar dacă a venit după începutul campaniei de vaccinare, valul patru, spre deosebire de celelalte trei valuri, a venit mult mai agresiv. Procentul de vaccinare la nivelul județului nostru și al țării este destul de mic, suntem pe penultimul loc în Europa din acest punct de vedere, drept urmare efectele sunt acestea: valul patru ne-a lovit rău. Numărul pacienților este foarte mare. Evoluția acestei mutații de virus este mult mai agresivă decât ce am avut până acum și se observă că pacienții sunt tot mai tineri. Sunt tot mai mulți pacienți care se îmbolnăvesc tineri. Am avut și cazuri dramatice, precum cel al tinerei de 20 de ani din Năsăud, care a decedat. Fiind însărcinată în 30 de săptămâni, medicii au fost nevoiți să intervină de urgență, printr-o operație de cezariană, să salveze fătul”, a declarat managerul SJU Bistrița, Gabriel Lazany, într-un interviu acordat postului de televiziune AS-TV.
Sursa citată a mai completat că și cadrele medicale sunt deja obosite și, în plus, consideră că măsurile adoptate la nivel central sunt haotice.
”Deja sunt obosiți (n.r. – medicii) și lucrul cel mai rău este că încep să devină resemnați. Parcă nu mai văd viitorul, liniștea care trebuie să urmeze. Văd această lipsă de strategie de la nivel central, de dezorganizare, de măsuri haotice venite suprapuse și sunt dezamăgiți. (…) Cum să avem strategii când de la începutul pandemiei am schimbat cinci miniștri. Cine să facă aceste strategii? Succesiunea rapidă a miniștrilor Sănătății ne lasă fără o strategie la nivel central. La noi sunt privite lucrurile un pic cam aiurea. După fiecare val, când rata de infectare începe să scadă, ne gândim că se termină pandemia. Nu ne gândim deloc la viitor, ce se întâmplă dacă vine valul următor și uitați-vă că acest lucru s-a întâmplat și valul 4 ne-a prins ca și valul 1, total nepregătiți la nivel național pe sistemul public de sănătate. Este o viziune proastă pe care pompează. În fiecare zi se pune presiune pe managerii de spitale să facă paturi de ATI. (…) Chiar premierul spunea că să transforme secțiile în secții de ATI. Asta înseamnă că nu are cunoștințe elementare de ce înseamnă sistemul de sănătate. Cum să transformi o secție obișnuită într-una de ATI? Secția de ATI are niște prevederi și condiții speciale, plus partea de personal care este supra-calificat. Mai mult decât atât, dacă s-ar fi uitat cineva peste cifre și pe ratele de deces din Terapie Intensivă, ar fi înțeles că aceasta nu aduce mântuire. Adică rata de deces este mare. La pacienții intubați – peste 95%, iar la cei care nu sunt intubați – 70%. Și aici vorbim doar de pacienții cu COVID-19. Dacă cifrele ar fi fost invers și rata de supraviețuire ar fi fost de 95 la sută, aș fi înțeles această grijă pentru paturile de ATI. Noi trebuie să abordăm altfel pandemia. Noi trebuie să conștientizăm populația cu privire la măsurile pe care trebuie să le adopte pentru a nu ajunge în ATI. Atunci vom avea oameni sănătoși și o rată de supraviețuire mult mai mare. Dacă îi lăsăm să se degradeze și facem mai multe paturi ATI, atunci vom avea mai mulți morți. Deci, în opinia mea, este o abordare lipsită de viziune”, a completat Lazany.
Managerul SJU Bistrița este de părere că măsurile ar trebui luate în așa fel încât boala să fie tratată încă din fază incipientă.
”Partea de medicină de familie ar trebui să fie mult mai implicată, să fie în teren, să comunice cu oamenii, să fie scheme de tratament în regim de ambulatoriu. Să poată să ridice medicamente din farmacie în așa fel încât să își facă un tratament viral acasă și să nu ajungă în faza atât de gravă în spital”, a completat aceeași sursă.
Totodată, managerul SJU Bistrița a mai spus că, în opinia sa, ar trebui luate decizii la nivelul fiecărei regiuni în așa fel încât anumite spitale să fie transformate exclusiv în spitale pentru pacienții COVID-19.
”Deciziile de genul acesta trebuie luate la nivelul fiecărei regiuni. Dar nu pot fi luate de managerii de spitale, ci ele trebuie impuse de sus. Spre exemplu, la Cluj, unde sunt zeci de spitale. La Bistrița nu se poate. Noi suntem spital județean. Circa 70 la sută din pacienții județului îi tratăm noi. Dacă închidem Spitalul Județean, atunci Bistrița-Năsăud este un județ mort din punct de vedere al sănătății. Însă la nivel regional sunt soluții, au medici, au personal, pot să facă 2-3 spitale mari în care să fie tratați acești pacienți”, a mai spus Lazany.