„În aprilie 1353 Bistriţa îşi câştiga dreptul de organizare a târgului mare, după modelul târgului de la Buda. Târgul organizat pe o perioadă de două săptămâni (24 august – 7 septembrie) asigura venituri importante şi consolida vocaţia comercială a patricienilor din Bistriţa”.

Din 2015, municipalitatea a reînviat tradiţia Târgului Mare, redenumind astfel Zilele Bistriţei, iar Târgul viu de meşteşuguri şi artizanat „Produs în Bistriţa-Năsăud”, se potriveşte mai mult ca oricare dintre evenimentele din programul sărbătorii, cu modelul de acum aproape 700 de ani.

Meşterii şi artizanii locali revin, aşadar, la Bistriţa după o serie de evenimente organizate în ţară, la care Asociaţia „Produs în Bistriţa-Năsăud” a participat în calitate de partener.

”Pe lângă abundenţa de creativitate, culoare, tradiţie şi artă, conţinută în fiecare produs lucrat cu pasiune şi pricepere, o şuetă cu creatorii de minunăţii, generatori de zâmbete necondiţionate şi imposibil de controlat sunt surse de energie pentru toată săptămâna. Mai mult, la această ediţie, artizanii îşi dovedesc măiestria pe viu, iar părinţii au şansa de a petrece momente unice alături de copii în cadrul atelierelor de creaţie, chiar pe Pietonal: pictură, confecţionare bijuterii, împletituri din papură, confecţionare de figurine din plută şi multe altele. Înscrierile se fac direct la standuri” a declarat Elena Bărbos, directorul executiv al Asociației ”Produs în Bistrița-Năsăud”.

Meşteşugarilor li se alătură producătorii locali, la Piaţa Gastronomică de la Biserica Evanghelică, cu bunătăţi tradiţionale, naturale: pâine artizanală, plăcinte, cornuleţe, cozonac, toate coapte la foc cu lemne, brânzeturi naturale de la poalele Munţilor Călimani, paste artizanale după reţeta bunicii, dulceţuri şi siropuri naturale din Pasul Tihuţa, prăjituri de casă, uleiuri presate la rece de floarea soarelui, dovleac şi miez de nucă, miere şi produse apicole, legume proaspete şi naturale.