FOTO/VIDEO: Mica Unire, celebrată la Bistrița printr-o ceremonie militară și religioasă și prin tradiționala Horă a Unirii

Ziua Unirii Principatelor Române a fost sărbătorită, miercuri, la Bistrița, printr-o ceremonie militară și religioasă care a avut loc la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, urmată de tradiționala Horă a Unirii.

Evenimentul, la care au participat oficialități județene și locale, dar și locuitori ai municipiului Bistrița, a început la ora 12:00 cu acordarea onorului militar și intonarea Imnului Naţional al României, după care un sobor de preoți a oficiat serviciul religios.

Ulterior, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Teofil Cioarbă, a dat citire mesajului premierului Marcel Ciolacu cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române.

”Dragi români, în urmă cu 165 de ani, pe 24 ianuarie, românii și-au unit eforturile și au pus piatra de temelie a României de astăzi, ca stat național, unitar și democratic. Și atunci, mulți s-au opus. Și din afara țării, dar și din interior. Pentru interesele lor, ar fi fost mai bine ca românii să nu fie uniți. 24 ianuarie 1859 a fost doar începutul unui lung drum. Viziunea liderilor de atunci nu s-a rezumat doar la unire. A urmat un val de reforme care au schimbat complet societatea românească și au avut ca principal scop reducerea inechităților sociale și îmbunătățirea condițiilor de trai. Românii au demonstrat întregii lumi că – UNIȚI! – își pot croi singuri soarta!

Astăzi, la 165 de ani de atunci, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale. O etapă care îi va permite să se dezvolte și mai mult, să crească la adevăratul său potențial!

În primul rând, unirea – pe care marele Cuza a dorit-o și a simțit-o – devine realitate prin Autostrada Moldovei. Unirea economică efectivă a Moldovei cu restul țării va conduce, în sfârșit, la dezvoltarea rapidă a întregii zone, prin creșterea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite.

Apoi, reformele ireversibile, pe care acest Guvern le-a început anul trecut, permit României accesarea tuturor fondurilor din PNRR. Ne permit, astfel, trecerea la o nouă etapă de dezvoltare economică și socială.

Există încă multe inegalități sociale care trebuie corectate. Prioritatea momentului a fost și este rezolvarea cerințelor îndreptățite ale agricultorilor și transportatorilor. Iar rolul Guvernului este acela de a dialoga cu toate categoriile sociale care reclamă neajunsuri și inechități! Prin dialog vom găsi întotdeauna soluțiile necesare pentru rezolvarea lucrurilor care nu merg bine și trebuie corectate.

Desigur, știm cu toții că mai sunt multe probleme de rezolvat. În același timp, suntem conștienți de faptul că măsurile luate de guvern pentru protejarea nivelului de trai al populației trebuie continuate. Și acest guvern la va continua!

Dragi români, anul 2024 este un an extrem de dificil, în care cetățenii își vor alege reprezentanții la toate nivelurile. Cu toate acestea, responsabilitatea Guvernului este de a nu pune în pericol dezvoltarea țării. Pentru că interesul tuturor românilor este ca România să crească și să se dezvolte. Doar uniți, putem construi o Românie echitabilă! Și tot uniți vom depăși cu bine provocările acestui an! Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a transmis prefectul Teofil Cioarbă.

Un mesaj cu prilejul acestei zile a transmis și primarul Bistriței, Ioan Turc.

”Evenimentele care au condus la realizarea Unirii Principatelor sunt bine cunoscute. Totuși, dintre toate câte s-au întâmplat, există ceva excepțional, de natură să ne dea curaj din generație în generație.

Contextul internațional a fost unui favorabil. După ce Rusia a pierdut în 1856 Războiul Crimeii, Moldova și Țara Românească au scăpat de protectoratul rusesc și au intrat sub umbrela marilor puteri garante, o formulă mult mai diluată decât vechiul protectorat. În acel context, liderii din Țara Românească și din Moldova trebuiau să găsească o formulă juridică de natură să pună în defensivă anumite puteri garante ostile. Uniunea personală, prin alegerea unui singur domnitor atât în Moldova, cât și în Țara Românească, a fost o idee strălucită. Ales la 5 ianuarie 1859 ca domnitor al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza a fost ales și în Țara Românească la 24 ianuarie 1859. După o luptă diplomatică asiduă, în 1862, Unirea Principatelor s-a desăvârșit prin unirea guvernelor, a parlamentelor și prin alegerea Bucureștiului ca și capitală a noului stat modern România. Factual, așa s-au întâmplat lucrurile.

Ce a fost excepțional, de natură să uimească și să ne dea curaj din generație în generație? Excepțională a fost solidaritatea românilor, solidaritatea patrioților români, a liderilor din Muntenia și din Moldova în raport cu un ideal înalt. Să ne gândim la faptul că atunci muntenii au acceptat ca un domnitor moldovean să fie ales ca domnitor și al Țării Românești. Nu a fost un lucru foarte ușor. Să ne gândim la faptul că Alexandru Ioan Cuza și elita din Moldova a fost de acord cu alegerea Bucureștiului ca și capitală a noului stat modern. Cam în aceeași cheie au gândit și patrioții ardeleni în 1918, când după Primul Război Mondial puteau foarte ușor să meargă pe o formulă meschină și să prefere să devină mari lideri într-o țară mică. Nu au făcut așa, ci au mers pe formula corectă, necesară și posibilă atunci – aceea de înfăptuire a României Mari.

Astăzi, când privim la ceea ce se întâmplă în Europa, în lume, vedem că suntem două state românești. Întrebarea vine oarecum de la sine: Poate această generație să reitereze ceea ce au făcut înaintașii noștri? Eu cred că da. Nu au trecut decât 165 de ani de la Mica Unire și aproape 106 de la Marea Unire. Din Bistrița, oraș al Imnului Național, de la bustul întregitorului Alexandru Ioan Cuza, La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!”, a transmis primarul Ioan Turc.

După discursuri, oficialitățile au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, moment urmat de defilarea gărzii de onoare.

În final, cei prezenți au fost invitați să se prindă în tradiționala Horă a Unirii.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, ”în fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voință politică al liderilor din cele două principate românești (Moldova și Țara Românească) și prima etapă în crearea statului unitar român modern. Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la București ca domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iași domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspirațiile naționale ale revoluționarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național”. Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este „actul întregii națiuni române”, a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoașterea internațională a Unirii și măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obținerea și recunoașterea independenței României în anii 1877 – 1878 și la îndeplinirea idealului național de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de națiunea română pe drumul modernității și al integrării europene”.

Anul acesta s-au împlinit 165 de ani de la Mica Unire.

One comment

  1. La Multi Ani ! 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *