Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud organizează evenimentul ”Memoria unui Muzeu”

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Asociația Națională Cultul Eroilor ,,Regina Maria”, Filiala județeană ,,Colonel Liviu Rusu”, Brigada 81 Mecanizată ,,General Grigore Bălan” și Asociația de Tradiții Militare Românești  din Bacău, organizează în data de 25 noiembrie 2021, începând cu orele 11ºº,  manifestarea culturală ,,Memoria unui Muzeu. Jurământul Gărzii Naționale Române din Bistrița la data de 7 noiembrie 1918”. Evenimentul va avea loc în curtea Muzeului Bistrița.

Ultimele luni ale anului 1918 au adus pentru românii ardeleni încununarea tuturor năzuințelor de întregire națională care, începând cu Epoca Modernă, au făcut parte din toate proiectele elitei românești de aici și au reprezentat  pentru întreaga populație a Transilvaniei flacăra oricărei speranțe într-un viitor național luminos. Marea Adunare de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918 avea să consfințească împlinirea acestui vis secular.

În fortul de recuperare a unei pagini de istorie mai puțin cunoscută de publicul larg, dorim să reconstituim evenimentele petrecute în curtea cazarmei honveze (astăzi Muzeul Bistrița) la 7 noiembrie 1918, după cum spun documentele epocii: ,,În ziua de 7 noiembrie, dimineața la ora 7, s-au adunat toți membri Gardei Naționale Române din Bistrița în număr de vreo 400-500 în curtea Cazarmei honvezilor, azi în posesiunea Gardei române. În frunte cu comandantul lor, dr. George Triff, ofițeri români, fruntași și mult popor, intonând imnul „Pe-al nostru steag”, într-o falnică ceată, în ordine pe chipie și în butonieră cu tricolorul român, au venit la biserica română””, spune managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaș.

Evenimentul public se va desfășura în curtea Muzeului bistrițean (fosta cazarmă de honvezi a armatei austro-ungare, din 1919 Cazarma ,,Principele Mircea”), strada General Grigore Bălan nr. 19 urmând ca, de la ora 12ºº, să se desfășoare lucrările Simpozionului de istorie locală ,, Societatea bistrițeană și năsăudeană în primele două decenii ale secolului al XX-lea”.